PROGRAME ŞCOLARE PENTRU CLASA  A X-A

CICLUL INFERIOR AL LICEULUI

LIMBA ENGLEZĂ

(cu titlu orientativ)

   Comentarii:  1) Aprobat prin ordin al ministrului Nr. 4598 / 31.08.2004

NOTĂ DE PREZENTARE

1. Principii

Curriculumul de LIMBI MODERNE pentru clasele a X-a a fost elaborat avându-se în vedere următoarele:

·        noua structură a sistemului de învăţământ liceal din România;

·        curriculumul parcurs de elevi până în clasa a IX-a;

·        reperele impuse de OMECT 5723/23.12.2003 privind aprobarea Planurilor cadru de învăţământ pentru clasele a IX-a şi a X-a;

·        documentele europene privind achiziţionarea competenţelor‑cheie în cadrul învăţământului obligatoriu;

·        necesitatea de a oferi prin curriculum un răspuns mult mai adecvat cerinţelor sociale, exprimat în termeni de achiziţii finale uşor evaluabile la încheierea ciclului inferior al liceului.

Prezentul curriculum urmăreşte structurarea ciclului inferior al liceului pe filiere şi profiluri şi a fost elaborat urmărindu-se:

      A. practica raţională a limbii. Prin dezvoltarea competenţelor de receptare şi producere, elevul va putea, în limitele cunoştinţelor dobândite, să decodifice şi să producă, atât oral cât şi în scris, mesaje corecte şi adecvate funcţional şi comunicativ.

      B. formarea şi dezvoltarea de competenţe de comunicare şi interacţiune. Elevul va fi capabil să utilizeze conştient şi adecvat funcţional modalităţi şi tehnici de interacţiune (orală şi în scris) în diverse contexte comunicative.

      C. dezvoltarea unor tehnici de muncă intelectuală în vederea învăţării pe toată durata vieţii. Elevul va învăţa să utilizeze strategii şi tehnici de studiu prin care să valorifice cunoştinţe şi deprinderi achiziţionate prin studiul altor discipline, dintr-o perspectivă cross-curriculară, să utilizeze informaţii din tabele, scheme, să folosească dicţionare şi alte tipuri de lucrări de referinţă, alte surse de informare, inclusiv Internetul.

În aceste condiţii, proiectarea curriculară porneşte de la trei puncte de reper: programele din clasele anterioare, documentele Comisiei Europene referitoare la dezvoltarea competenţelor cheie şi ”Cadrul European Comun de Referinţă pentru limbi: învăţare, predare, evaluare” publicat de Consiliul Europei în 1998 şi revizuit în 2000. Din această perspectivă, curriculumul de faţă construieşte, pe baza achiziţiilor dobândite până la sfârşitul învăţământului gimnazial, competenţe de comunicare derivate dintr-un consens larg, european şi contribuie la dezvoltarea de competenţe cheie în patru dintre cele opt domenii de competenţe cheie identificate la nivel european: (2) comunicarea în limbi străine (Communication in foreign languages), (5) ”a învăţa să înveţi” (Learning to learn), (6) competenţe interpersonale, interculturale, sociale şi civice (Interpersonal, intercultural, social and civic competences), (8) sensibilizarea la cultură (Cultural awareness), domenii asumate şi de sistemul de învăţământ românesc.

Obiectivul fundamental al disciplinei LIMBI MODERNE este achiziţionarea şi dezvoltarea de către elevi a competenţelor de comunicare necesare pentru o comunicare adecvată situaţional / acceptată social prin însuşirea de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini specifice, în conformitate cu ”Implementation of “Education & Training 2010” programme” (2003), la niveluri echivalente cu cele prevăzute în Cadrul European Comun de Referinţă.

2. Alocare orară

În conformitate cu planurile cadru aprobate prin OMECT 5723 / 23.12. 2003, disciplina limba engleză are următorul regim de predare la clasele a X-a, liceu:

ÎN TRUNCHIUL COMUN

·        ca LIMBA MODERNĂ 1 (anul VIII de studiu) – cu o alocare orară de 2 ore la toate filierele, profilurile şi specializările

·        ca LIMBA MODERNĂ 2 (anul VI de studiu) – cu o alocare orară de 2 ore la toate filierele, profilurile şi specializările (cu excepţia şcolilor / claselor cu predare în limbile minorităţilor naţionale)

·        ca LIMBA MODERNĂ 3 (anul II de studiu) – posibil a fi studiată la toate filierele, profilurile şi specializările prin înlocuirea uneia dintre limbile moderne (L1 sau L2) studiate în gimnaziu (cu aceeaşi alocare orară ca cea înlocuită)

ÎN CURRICULUM DIFERENŢIAT

·        numai ca LIMBA MODERNĂ 1 (anul VIII de studiu) – cu o alocare orară de 1 oră la filiera teoretică, profil umanist şi la filiera vocaţională, profil militar (M.A.I. şi M.Ap.N.)[1]

ÎN CURRICULUM LA DECIZIA ŞCOLII

·        ca LIMBA MODERNĂ 3 (anul II de studiu) – posibil a fi studiată la toate filierele, profilurile şi specializările; limba modernă 3 se poate studia şi de către elevii şcolilor / claselor cu predare în limbile minorităţilor naţionale (care, în conformitate cu art. 8, alin. 3 din OMECT 5723/2003, nu au ore prevăzute pentru L2 în trunchiul comun sau în curriculum diferenţiat).

·        ca LIMBA MODERNĂ 1 sau 2 – posibil a fi studiată la toate filierele, profilurile şi specializările ca opţional de aprofundare sau, pe baza unor programe elaborate local, ca extindere, ca disciplină nouă sau ca opţional integrat.

3. Tipuri de programe

Pornind de la regimul de predare a limbii engleze, curriculum-ul pentru clasa a X-a liceu este format din:

·        PROGRAMA 1 pentru limba modernă 1 (anul VIII de studiu), care se adresează elevilor de liceu de la toate filierele şi profilurile care au început studiul limbii engleze în clasa a III-a;

·        PROGRAMA 2 pentru limba modernă 2 (anul VI de studiu), care se adresează elevilor de liceu de la toate filierele şi profilurile care au început studiul limbii engleze în clasa a V-a;

·        PROGRAMA 3 pentru limba modernă 3 (anul II de studiu), care se adresează elevilor de liceu de la toate filierele şi profilurile care doresc ca pe durata liceului să studieze limba engleză în locul uneia dintre cele studiate în gimnaziu, precum şi elevilor din învăţământul în limbile minorităţilor naţionale, care nu au studiat limba modernă 2 în gimnaziu (şi pentru care studiul celei de a doua limbi moderne este la decizia şcolii).

Parcursul de învăţare se realizează pe baza unei proiectări didactice care îmbină competenţe şi tipuri de conţinuturi.

4. Structura programelor

1  . COMPETENŢE GENERALE (definite ca ansambluri structurate de cunoştinţe şi deprinderi care se formează pe întreaga durată a liceului);

2  . VALORI ŞI ATITUDINI (ce urmează a fi formate pe întreg parcursul învăţământului liceal pentru educarea tinerilor în spiritul valorilor europene);

3  . COMPETENŢE SPECIFICE (derivate din competenţele generale şi care se formează pe durata unui an de studiu) corelate cu FORME DE PREZENTARE A CONŢINUTURILOR. Această corelare constituie pivotul curriculum-ului, care accentuează latura sa pragmatică: devine astfel transparent nu numai ce se învaţă, dar mai ales de ce anume se învaţă anumite conţinuturi.

4           SUGESTII METODOLOGICE structurate pe două domenii:

Ø      Conţinuturi recomandate care sunt structurate, pentru fiecare limbă, în:

·        Teme (prezintă domeniile şi temele care vor constitui contextul pentru realizarea activităţilor de învăţare pe parcursul orelor de limba engleză şi vor delimita tematica ce va fi folosită în evaluare.)

·        Elemente de construcţie a comunicării (conţin categorii de structuri lingvistice care vor fi utilizate în comunicare)

·        Funcţii comunicative ale limbii (precizează actele de vorbire utile pentru adecvarea funcţională a comunicării)

Ø     Scurt ghid metodologic (sugestii oferite ca sprijin pentru proiectarea şi realizarea demersul didactic)

Competenţele generale sunt comune pentru programele 1 şi 2, iar din programa 3 lipseşte competenţa referitoare la transferul şi medierea mesajelor, considerându-se că aceasta este dificil de atins în ciclul inferior al liceului de către elevii care încep studiul limbii engleze abia în clasa a IX-a.

La nivelul ciclurilor primar şi gimnazial, parcursul formativ s-a concentrat pe formarea şi dezvoltarea deprinderilor integratoare, polarizate de fapt pe receptarea şi producerea de mesaje orale şi scrise; începând cu clasa a IX-a şi în următoarele, alături de două competenţe generale care continuă acest parcurs, se adaugă interacţiunea în comunicarea orală şi scrisă, precum şi transferul şi medierea mesajelor. Delimitarea unei competenţe de interacţiune este necesară pentru ca elevii de vârsta liceală să devină conştienţi de modul în care o interacţiune orală / scrisă este eficientă şi să cunoască criteriile de evaluare a acestor interacţiuni. În cazul medierii şi transferului mesajelor (programele 1 şi 2) avem de-a face cu o competenţă de ordin înalt, legitim de format la nivelul liceului. Aceasta presupune treceri de la un cod la altul (între două limbi, de exemplu, sau de la verbal la non-verbal şi invers) sau adaptări şi reformulări ale diverselor mesaje în funcţie de situaţia de comunicare.

Valorile şi atitudinile sunt comune pentru toate tipurile de programe.

Seturile de competenţe specifice corelate cu forme de prezentare a conţinuturilor constituie esenţa programelor. Rubricile ”Competenţe specifice” conţin competenţe cu un grad de generalitate suficient de scăzut pentru a putea fi formate pe durata unui an şcolar. Rubricile ”Forme de prezentare a conţinuturilor” cuprind conţinuturi conceptuale (tipuri şi categorii de text) şi conţinuturi procedurale (tehnici ce trebuie însuşite de elevi).

În cazul Programei 1, în rubrica ”competenţe specifice” se găsesc şi competenţe / elemente de competenţă scrise cu aldine; acestea vor fi formate la elevii din clasele care au prevăzută oră de CD (filiera teoretică, profil umanist). În această programă, rubricile ”Forme de prezentare a conţinuturilor” sunt structurate pe Trunchi comun (TC) şi Curriculum diferenţiat (CD), tipurile de conţinut din rubrica ”Forme de prezentare a conţinuturilor CD” urmând a se utiliza numai la clasele care au prevăzută oră de CD (filiera teoretică, profil umanist) la limba modernă 1.         

Structura de competenţe corelate cu tipuri de conţinut oferă un cadru adecvat şi util pentru procesul de evaluare a învăţării, sprijinindu-l şi asigurându-i un caracter mai practic şi mai transparent.

Capitolul de sugestii metodologice de aplicare este menit a veni în sprijinul cadrelor didactice în vederea organizării unui demers didactic modern şi eficient şi este structurat în două subcapitole:

Ø     conţinuturi recomandate de Comisia Naţională pentru fiecare programă, pentru construirea demersului didactic;

Ø     scurt ghid metodologic pentru proiectarea şi derularea activităţii la clasă.

Listele de conţinuturi recomandate conţin arii tematice pentru contextualizarea activităţilor de învăţare, elemente de construcţie a comunicării (structuri lingvistice) care vor fi achiziţionate şi cu care se va opera pe parcursul activităţilor, şi funcţii comunicative (acte de vorbire) care vor fi exersate şi utilizate de elevi.

În elaborarea programelor s-au avut în vedere, în conformitate cu documentele de politică educaţională ale MECT şi cu prevederile documentelor europene asumate de România, competenţele şi nivelurile de performanţă prevăzute de Cadrul European Comun de Referinţă. Pentru a se crea condiţiile de realizare a unei evaluări unitare şi standardizate a nivelului de achiziţie a capacităţilor / competenţelor, şi în scopul de a se crea premisele pentru o eventuală certificare a competenţelor de comunicare în limba modernă dobândite în şcoală, se vor elabora, pentru finele ciclului inferior al liceului, standarde curriculare de performanţă. Acestea vor fi corelate cu nivelurile prevăzute de Cadrul European Comun de Referinţă, în conformitate cu recomandările Comisiei Europene.

COMPETENŢE GENERALE

Limba modernă 1 şi limba modernă 2

Limba modernă 3

VALORI ŞI ATITUDINI

PROGRAMA 1 (limba modernă 1 - pentru toate filierele, profilurile şi specializările)[2]

COMPETENŢE SPECIFICE ŞI FORME DE PREZENTARE A CONŢINUTURILOR[3]

1.      Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare

2.      Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte

3.      Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă

4.      Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare

PROGRAMA 2 (limba modernă 2 – pentru toate filierele, profilurile şi specializările)

COMPETENŢE SPECIFICE ŞI FORME DE PREZENTARE A CONŢINUTURILOR

1.      Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare

2.      Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare

3.      Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă

4.      Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare

PROGRAMA 3 (limba modernă 3 – pentru toate filierele, profilurile şi specializările)

COMPETENŢE SPECIFICE ŞI FORME DE PREZENTARE A CONŢINUTURILOR

1.      Receptarea mesajelor transmise oral şi în scris în diverse situaţii de comunicare

2.      Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare

3.      Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală şi scrisă

SUGESTII METODOLOGICE

Note:

1.       Comisia Naţională de limba engleză recomandă ca, pentru formarea şi dezvoltarea competenţelor specifice şi a valorilor şi atitudinilor prevăzute în programe, să fie utilizate conţinuturile din listele de mai jos

2.       La alegerea temelor şi textelor pe care se va lucra se va avea în vedere corelarea lor cu filiera şi domeniul de prespecializare al fiecărei clase.

3.       Echilibrarea sarcinilor de lucru se va realiza astfel: la texte dificile se vor stabili sarcini de lucru cu grad mic de dificultate, la texte uşoare, se va avea în vedere ca gradul de dificultate a sarcinilor de lucru să fie sporit.

CONŢINUTURI RECOMANDATE pentru Programa 1

(limba modernă 1 - pentru toate filierele, profilurile şi specializările de licee)[5]

temE[6]

Se recomandă ca activităţile de învăţare la L. 1 să fie proiectate şi realizate în contextul următoarelor teme:

DOMENIUL PERSONAL

•          Relaţii interpersonale

•          Viaţa personală (stil de viaţă, strategii de studiu, comportament social)

•          Universul adolescenţei (cultura, arte, sport)

DOMENIUL PUBLIC

•          Aspecte din viaţa contemporană (sociale, economice, politice, istorice, culturale, educaţionale, ecologice, strategii de utilizare a resurselor)

•          Democraţie, civism şi drepturile omului

•          Mass-media

DOMENIUL OCUPAŢIONAL

•          Activităţi din viaţa cotidiană

•          Aspecte legate de profesiuni şi de viitorul profesional

•          Texte referitoare la aspecte teoretice ale specialităţii

•          Texte referitoare la aspecte practice ale specialităţii

DOMENIUL EDUCAŢIONAL

•          Viaţa culturală şi lumea artelor (arte vizuale, arte interpretative)

•          Descoperiri ştiinţifice şi tehnice

•          Repere de cultură şi civilizaţie ale spaţiului cultural de limbă engleză şi ale culturii universale

•          Texte din literaturile britanică şi americană sau aparţinând ,,literaturii în limba engleză”

funcţii comunicative ale limbIi[7]:

Pe parcursul clasei a X-a, la limba modernă 1 se vor exersa următoarele funcţii comunicative ale limbii:

A da şi a solicita informaţii

a oferi şi a solicita informaţii legate de completarea unui formular

a exprima grade de certitudine

a raporta

A descoperi şi exprima atitudini

a-şi exprima acordul/dezacordul

a exprima satisfacţia/insatisfacţia faţă de un punct de vedere

a compara acţiunile prezente cu cele trecute

A descoperi şi a exprima emoţii

a exprima refuzul, a argumenta refuzul

a exprima surpriza, curiozitatea, teama, îndoiala

a exprima compasiunea

a folosi stilul formal/ informal

A convinge

a încuraja, a avertiza pe cineva

a comenta păreri

A comunica în societate

a cere permisiunea de a întrerupe o conversaţie

ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII[8]:

Categoriile gramaticale enumerate la acest capitol aparţin metalimbajului de specialitate. Terminologia elementelor de construcţie a comunicării nu va face obiectul unei învăţări explicite. În cadrul activităţii didactice nu se va apela la conceptualizarea unităţilor lingvistice utilizate în situaţiile de comunicare. Structurile gramaticale de mai mare dificultate, dar necesare pentru realizarea unor funcţii comunicative, nu vor fi tratate izolat şi analitic, ci vor fi abordate global. Elementele de gramatică se vor doza progresiv, conform dificultăţii lor şi nevoilor de comunicare, fără a se urmări epuizarea tuturor realizărilor lingvistice ale categoriilor gramaticale enumerate.

Pe parcursul clasei a X-a, la limba modernă 1 se recomandă a se opera cu următoarele elemente de construcţie a comunicării:

Substantivul

Cazul genitiv (toate tipurile)

Idiomuri corelate cu temele recomandate

Adjectivul

Comparaţia intensivă

Verbul

Utilizarea verbelor modale pentru realizarea funcţiilor comunicative prevăzute

Infinitivul, participiul, gerunziu

Prepoziţii

Conjuncţii         

Determinanţi

Pronumele (sistematizare)

Sintaxa

Diateza pasivă

Diateza activă

Discurs direct, discurs indirect

Construcţii infinitivale, participiale, gerundivale

CONŢINUTURI RECOMANDATE pentru Programa 2

(limba modernă 2 – pentru toate filierele, profilurile şi specializările de licee)

temE

Se recomandă ca activităţile de învăţare la L. 2 să fie proiectate şi realizate în contextul următoarelor teme:

DOMENIUL PERSONAL

•          Viaţa personală (relaţii interpersonale, alimentaţie, educaţie, timp liber)

•          Timpul liber

•          Universul adolescenţei (cultura, arte, sport)

DOMENIUL PUBLIC

•          Lumea contemporană (aspecte sociale, economice, politice, istorice, ecologice, tehnice)

•          Democraţie, civism şi drepturile omului

•          Mass-media

•          Ecologie

DOMENIUL OCUPAŢIONAL

•          Aspecte legate de profesiuni şi de viitorul profesional

•          Texte din domeniul specialităţii

DOMENIUL EDUCAŢIONAL

•          Universul cultural de limba engleză: trecut şi prezent, obiceiuri şi tradiţii

•          Repere culturale anglo-saxone (literatură, film, muzică, arhitectură)

funcţii comunicative ale limbIi:

Pe parcursul clasei a X-a, la limba modernă 2 se vor exersa următoarele funcţii comunicative ale limbii:

1.    A da şi a solicita informaţii:

a oferi şi a solicita informaţii privind locul de unde vin diverse persoane;

a oferi informaţii despre programul zilnic / săptămânal (orar şcolar, materii şcolare etc.);

a solicita / oferi informaţii despre diverse evenimente;

a oferi şi a solicita informaţii despre preţuri, alimente, servicii etc.

a descrie locuri, întâmplări, evenimente;

2.    A descoperi şi a exprima atitudini

a exprima şi a solicita o opinie;

a exprima motive;

a refuza o ofertă / invitaţie;

a exprima obligaţia de a face ceva;

a trage concluzii;

a exprima puncte de vedere personale.

3. A descoperi şi a exprima emoţii:

a exprima necesitate;

a exprima intenţia;

4. A descoperi şi a exprima atitudini morale:

a da sfaturi;

a cere scuze.

5. A convinge, a determina cursul unei acţiuni:

a exprima propuneri;

a exprima decizii;

a exprima planul unei acţiuni;

6. A comunica în societate:

a face prezentări;

a oferi un obiect în mod politicos;

a cere permisiunea de a întrerupe o conversaţie;

a face urări cu o anumită ocazie

ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII:

Categoriile gramaticale enumerate la acest capitol aparţin metalimbajului de specialitate. Terminologia elementelor de construcţie a comunicării nu va face obiectul unei învăţări explicite. În cadrul activităţii didactice nu se va apela la conceptualizarea unităţilor lingvistice utilizate în situaţiile de comunicare. Structurile gramaticale de mai mare dificultate, dar necesare pentru realizarea unor funcţii comunicative, nu vor fi tratate izolat şi analitic, ci vor fi abordate global. Elementele de gramatică se vor doza progresiv, conform dificultăţii lor şi nevoilor de comunicare, fără a se urmări epuizarea tuturor realizărilor lingvistice ale categoriilor gramaticale enumerate.

Pe parcursul clasei a X-a, la limba modernă 2 se recomandă a se opera cu următoarele elemente de construcţie a comunicării:

Substantivul

   pluralul substantivelor (plurale neregulate) (sistematizare)

    genul substantivului(sistematizare)

 cazul genitiv (‘s) (sistematizare)

Articolul

articolul zero / omisiunea articolului

cazuri speciale de folosire a articolului

Adjectivul

tipuri de adjective

comparativul dublu

ordinea adjectivelor

Verbul

modalităţi de exprimare a prezentului, trecutului şi viitorului (+   timpurile verbale aferente) (sistematizare)

  modalitatea: verbe modale (sistematizare)

mijloace de exprimare a modalităţii

Adverbul

comparaţia adverbelor şi comparativul dublu

Fraza condiţională

fraze condiţionale mixte

Afirmaţia, interogaţia, negaţia (sistematizare)

Intonaţia

Acordul predicatului cu subiectul (sistematizare)

Întrebări disjunctive

CONŢINUTURI RECOMANDATE pentru Programa 3

(limba modernă 3 – pentru toate filierele, profilurile şi specializările de licee)

temE

Se recomandă ca activităţile de învăţare la L. 3 să fie proiectate şi realizate în contextul următoarelor teme:

DOMENIUL PERSONAL

§         Viaţa personala (familie, relaţii interumane, sănătate, sentimente, ocupaţii, hobby-uri)

§         Adolescentul în lumea contemporana (comunicare, stil de viaţă, aspiraţii)

§         Petrecerea timpului liber

DOMENIUL PUBLIC

§         Mijloace de transport, orientarea în spaţiu

§         Democraţie, civism şi drepturile omului

§         Mass-media

§         Natura şi viaţa

DOMENIUL OCUPAŢIONAL

§    Aspecte legate de profesiuni şi de viitorul profesional

DOMENIUL EDUCAŢIONAL

§     Şcoală, educaţie

§     Repere culturale (muzica, sport, arte)

§     Obiceiuri şi tradiţii: sărbători tradiţionale

§    Aspecte specifice ale spaţiului cultural anglo-saxon

funcţii comunicative ale limbiI:

Pe parcursul clasei a X-a, la limba modernă 3 se vor exersa următoarele funcţii comunicative ale limbii:

1      A da şi a solicita informaţii:

a oferi şi a solicita informaţii privind locul de unde vin diverse persoane;

a oferi informaţii despre programul zilnic / săptămânal (orar şcolar, materii şcolare etc.);

a oferi informaţii despre vreme;

a solicita / oferi informaţii despre diverse evenimente;

a oferi şi a solicita informaţii despre preţuri, alimente etc.

2.    A descoperi şi a exprima atitudini

a refuza o ofertă / invitaţie;

a exprima obligaţia de a face ceva;

3. A descoperi şi a exprima atitudini morale:

a da sfaturi;

a cere scuze.

4. A comunica în societate:

a saluta;

a face prezentări;

a oferi un obiect în mod politicos

ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII:

Categoriile gramaticale enumerate la acest capitol aparţin metalimbajului de specialitate. Terminologia elementelor de construcţie a comunicării nu va face obiectul unei învăţări explicite. În cadrul activităţii didactice nu se va apela la conceptualizarea unităţilor lingvistice utilizate în situaţiile de comunicare. Structurile gramaticale de mai mare dificultate, dar necesare pentru realizarea unor funcţii comunicative, nu vor fi tratate izolat şi analitic, ci vor fi abordate global. Elementele de gramatică se vor doza progresiv, conform dificultăţii lor şi nevoilor de comunicare, fără a se urmări epuizarea tuturor realizărilor lingvistice ale categoriilor gramaticale enumerate.

Pe parcursul clasei a X-a, la limba modernă 3 se recomandă a se opera cu următoarele elemente de construcţie a comunicării:

Substantivul

plurale neregulate

Articolul

hotărât, nehotărât, zero

Adjectivul

posesiv

adjective cu grade de comparaţie neregulate

Verbul

Present Perfect,

Past Perfect,

Modalităţi de exprimare a acţiunilor viitoare

Verbe modale: must, should

Adverbul

grade de comparaţie

SCURT GHID METODOLOGIC [9]

Procesul de formare / învăţare / instruire, privit global, la nivelul clasei, presupune:

-          proiectarea de la Curriculum-ul Naţional – la planificarea anuală – la proiectarea unităţilor de învăţare;

-          transpunerea proiectului în activităţi didactice concrete;

-          evaluarea procesului care se desfăşoară în clasă în vederea reglării lui prin analiza feedback-ului obţinut.

I. PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ – este un instrument de interpretare personalizată a programei, care asigură un demers didactic concordant cu situaţia concretă din clasă. Se recomandă ca planificările calendaristice să fie elaborate pentru întreg anul şcolar, pentru a se avea o imagine de ansamblu asupra realizării curriculum-ului pe întreg anul.

Elaborarea planificărilor pentru clasa a IX-a presupune următoarele etape:

1.       Studierea atentă a programei şi a manualului pentru care s-a optat.

2.       Corelarea competenţelor şi conţinuturilor din programă cu unităţile / lecţiile din manual în care se regăsesc.

3.       În cazul în care manualul nu acoperă în totalitate programa, căutarea altor resurse didactice.

4.       Stabilirea succesiunii unităţilor de învăţare (oră / ore de curs) şi detalierea conţinuturilor tematice pentru fiecare unitate în raport cu acele competenţe specifice care le sunt asociate prin programă.

5.       Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de învăţare, în concordanţă cu competenţele specifice vizate

Structura planificării calendaristice

__________

*În această rubrică vor fi incluse şi valorile şi atitudinile vizate cu preponderenţă de unitatea de învăţare respectivă.

II. PROIECTAREA UNEI UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

Metodologia de proiectare a unei unităţi de învăţare constă într-o succesiune de etape înlănţuite logic, ce contribuie la detalierea conţinuturilor, în vederea formării competenţelor specifice.

Etapele proiectării sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de învăţare vizată.

III. TIPURI DE ACTIVITĂŢI ŞI EXERCIŢII RECOMANDATE PENTRU DEMERSUL DIDACTIC

1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare

-          exerciţii de identificare

-          exerciţii de discriminare

-          exerciţii de verificare a înţelegerii sensului global dintr-un text oral sau scris

-          exerciţii de selectarea ideilor principale dintr-un text (oral sau scris)

-          exerciţii de desprindere / înţelegere a ideilor dintr-un text (dialog structurat, conversaţie, descriere, discuţie, raport, grafic, prezentare, povestire)

-          exerciţii de operare cu fragmente de texte / texte de informare sau literare (completare de tabele / diagrame, ordonare în ordinea logică a desfăşurării unor evenimente,

-          proiecte

2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte de comunicare

-          exerciţii de formulare de întrebări şi răspunsuri

-          exerciţii de completare de formulare, text lacunar

-          exerciţii de construire a paragrafului

-          exerciţii de redactare simplă cu întrebări de sprijin şi plan

-          exerciţii de prezentare, relatare / repovestire, rezumare

-          dialog, conversaţie dirijată sau liberă, simulare, interviu, joc de rol, dezbatere

-          discuţii, descrieri, asocieri, comparaţii, povestire, comentariu, brainstorming

-          expunere / prezentare sub formă de monolog

-          exerciţii de formulare de corespondenţă personală / oficială (mesaje, scrisori, e-mail, felicitare)

-          exerciţii de redactare: paragraf, rezumat, eseu structurat

-          exerciţii de rezumare / expansiune (oral şi în scris)

-          proiecte

3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală şi scrisă

-          exerciţii pe perechi şi în grup: dialog, conversaţie (faţă în faţă sau telefonică), interviu, mesaj, scrisoare de răspuns,

-          joc de rol, discuţie, dezbatere

-          prezentare

-          exerciţii de grup: formulare / ordonare / esenţializare a unor idei / enunţuri

-          exerciţii de formulare / construire a unei argumentări

-          exerciţii de redactare a unor texte / scrisori ghidate

-          exerciţii de luare de notiţe

-          proiecte

4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare

-          exerciţii de transfer şi transformare

-          exerciţii de transfer de informaţie în şi din coduri non-lingvistice (grafice, scheme, imagini)

-          exerciţii de traducere şi retroversiune           

-          exerciţii de reformulare şi transpunere în alt registru funcţional, luare de notiţe

-          exerciţii de transformare a unui text narativ în dialog şi invers

-          proiecte

IV. EVALUAREA[10]

Evaluarea formativă curentă este implicită demersului pedagogic în orele de limbă modernă, permiţând atât profesorului cât şi elevului:

·         să stabilească nivelul de achiziţie a competenţelor şi a cunoştinţelor

·         să identifice lacunele şi cauzele lor

·         să regleze procesul de predare / învăţare

Pentru a se realiza o evaluare completă a învăţării, este necesar să se aibă în vedere evaluarea proceselor de învăţare, a competenţelor achiziţionate, a progresului realizat, a produselor activităţii şi a învăţării elevilor. Este evident că metodele şi instrumentele tradiţionale de evaluare nu pot acoperi toată această paletă de rezultate şcolare care trebuie evaluate. În aceste condiţii, pentru a putea obţine cât mai multe date relevante privind învăţarea, este necesar ca pentru evaluare profesorii să facă apel şi la metode şi instrumente complementare de evaluare.

Pentru evaluarea achiziţiilor (în termeni cognitivi, afectivi şi performativi) elevilor, a competenţelor lor de comunicare şi inter-relaţionare, la limbi moderne se recomandă utilizarea următoarelor metode şi instrumente:

§         Observarea sistematică (pe baza unei fişe de observare)

§         Tema de lucru (în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării

§         Proiectul

§         Portofoliul

§         Autoevaluarea

PORTOFOLIUL PENTRU LIMBI MODERNE

Este un document sau o culegere structurată de documente în care fiecare titular (elev / persoană care studiază limbi străine) poate să reunească de-a lungul anilor şi să prezinte într-un mod sistematic calificativele, rezultatele şi experienţele pe care le-a dobândit în învăţarea limbilor precum şi eşantioane din lucrări personale. Ca exemplu ar putea fi luat ”Portofoliul European al Limbilor”, EQUALS – ALTE

La baza acestui portofoliu se află două obiective majore:

Ø       motivarea elevului (celui care învaţă) prin recunoaşterea eforturilor sale şi diversificarea studierii limbilor la toate nivelurile de-a lungul întregii vieţi;

Ø       prezentarea competenţelor lingvistice şi culturale dobândite (achiziţionate)

Conceput ca un document personal în care elevul poate să înscrie calificativele şi experienţele sale lingvistice, portofoliul conţine trei părţi:

1.       un paşaport (carnet) care atestă calificările formale naţionale;

2.       o biografie lingvistică ce descrie competenţele atinse în domeniul limbilor străine şi experienţa de învăţare. Se utilizează scări de evaluare şi autoevaluare care se regăsesc în cadrul european comun de referinţă.

3.       un dosar care conţine alte materiale cu privire la procesul de învăţare, obiectivele fixate de titular, «carnetul de bord», cu notaţiile privind experienţele de învăţare, eşantioane din lucrări personale şi / sau documente

”Portofoliul European al Limbilor” ar putea fi folosit ca model pentru elaborarea portofoliilor elevilor. În acest caz, dosarul care ar face parte din portofoliul lingvistic al elevului ar putea conţine documente cum ar fi:

·         listă cu texte literare sau de altă natură citite într-o limbă străină (sub formă imprimată sau electronică);

·         listă de texte prezentate audio-vizual, ascultate / văzute (emisiuni de radio / TV, filme, casete audio-video, CD-ROM-uri etc.);

·         interviuri scrise sau pe casetă audio, integrale sau secvenţe;

·         răspunsuri la chestionare, interviuri;

·         proiecte / părţi de proiecte realizate;

·         traduceri;

·         fotografii, ilustraţii, pliante, afişe publicitare, colaje, machete, desene, caricaturi (reproduceri / creaţii personale);

·         texte literare (poezii, fragmente de proză);

·         lucrări scrise curente / teste;

·         compuneri / creaţii literare personale;

·         contribuţii personale la reviste şcolare;

·         extrase din presă şi articole redactate pe o temă dată;

·         corespondenţă care implică utilizarea unei limbi străine.

Portofoliul se realizează prin acumularea în timp, pe parcursul şcolarităţii, a acelor documente considerate relevante pentru competenţele deţinute şi pentru progresul înregistrat de elev.

Dosarul va prezenta la început o listă cu documentele existente, organizată fie tematic, fie tematic şi cronologic. Documentele dosarului se acumulează fie la cererea profesorului, fie la dorinţa elevului (care va include acele documente pe care le consideră ca fiind semnificative pentru propriul progres) şi vor fi alese astfel încât să arate etapele în evoluţia elevului.

Portofoliul permite elevului:

·         să-şi pună în evidenţă achiziţiile lingvistice;

·         să-şi planifice învăţarea;

·         să-şi monitorizeze progresul

·         să ia parte activ la propriul proces de învăţare.

Portofoliul permite profesorului:

·         să înţeleagă mai bine obiectivele şi nevoile elevului;

·         să negocieze obiectivele învăţării şi să stimuleze motivaţia;

·         să programeze învăţarea;

·         să evalueze progresul şi să propună măsuri şi acţiuni de remediere unde (şi dacă) este nevoie

·         să evalueze activitatea elevului în ansamblul ei.

Profesorul poate proiecta un portofoliu în raport de obiectivele / competenţele din Curriculum-ul Naţional şi de situaţia în care îl va utiliza. Perioada de realizare a portofoliului de către elev va fi mai îndelungată şi îi va fi adusă la cunoştinţă.