Academia de Engleza : Programa scolara la limba engleza - Clasa a XI-a si a XII-a - ciclul superior al liceului
    
 Academia de engleza :     Academia de engleza :
Limba engleza > Programa scolara la limba engleza - Clasa a XI-a si a XII-a - ciclul superior al liceului

PROGRAME ŞCOLARE PENTRU CLASA  a XI-a si a XII-a

CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI

LIMBA ENGLEZĂ

(cu titlu orientativ)

 

 

Comentarii:       1) Programa a fost aprobată prin Ordin al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 3410 / 07.03.2006.

                          2) Aceasta informatie a fost preluata de pe site-ul Ministerului Educatiei

                          3) Informatiile de mai jos se doresc a fi corecte, dar e posibila sa apara si abateri de la realitate.

 

 

NOTĂ DE PREZENTARE

 

Principii

Curriculumul de LIMBI MODERNE pentru ciclul superior al liceului (clasele a XI-a şi a XII-a liceu teoretic şi liceu vocaţional) a fost elaborat avându-se în vedere următoarele repere:

·         prevederile Ordinului ministrului educaţiei şi cercetării nr.5718/ 22.12.2005, privind aprobarea planurilor-cadru de învăţământ pentru ciclul superior al liceului, în noua structură a sistemului de învăţământ preuniversitar din România;

·         curriculumul de limbi moderne parcurs de elevi în ciclul inferior al liceului;

·         documentele europene privind achiziţionarea competenţelor cheie în cadrul parcursului şcolar şi în cadrul învăţării pe toată durata vieţii;

·         necesitatea de a oferi, prin curriculum, un răspuns mai adecvat cerinţelor sociale, exprimat în termeni de achiziţii finale uşor evaluabile la încheierea parcursului şcolar şi de formare prin ciclul superior al liceului.

Prezentul curriculum ţine seama de structurarea ciclului superior al liceului pe filiere, profiluri şi specializări şi a fost elaborat urmărindu-se:

A. practica raţională a limbii: prin exersarea competenţelor de receptare, de producere, de interacţiune şi de mediere şi transfer, elevul va putea, în limitele cunoştinţelor dobândite, să decodifice şi să producă, atât oral cât şi în scris, mesaje corecte şi adecvate funcţional şi comunicativ;

B. formarea şi dezvoltarea de competenţe de comunicare şi interacţiune: elevul va fi capabil să utilizeze conştient şi adecvat funcţional modalităţi şi tehnici de comunicare şi interacţiune (orală şi în scris) în diverse contexte comunicative sociale generale şi specializate.

C. dezvoltarea unor tehnici de muncă intelectuală în vederea învăţării pe toată durata vieţii: elevul va învăţa să utilizeze strategii şi tehnici de studiu cu ajutorul cărora să valorifice cunoştinţe şi deprinderi achiziţionate prin studiul altor discipline, să utilizeze informaţii din tabele, scheme, grafice, să folosească dicţionare şi alte tipuri de lucrări de referinţă, alte surse de informare, inclusiv baze de date şi Internetul.

În aceste condiţii, proiectarea curriculară porneşte de la trei puncte de reper:

a) programele de limbi moderne pentru ciclul inferior al liceului;

b) documentele Comisiei Europene referitoare la dezvoltarea competenţelor cheie;

c) ”Cadrul European Comun de Referinţă  pentru limbi: învăţare, predare, evaluare”[1], publicat de Consiliul Europei în 1998 şi revizuit în 2000.

Din această perspectivă, curriculumul de faţă construieşte, pe baza achiziţiilor dobândite până la sfârşitul învăţământului obligatoriu, competenţe de comunicare în limba modernă derivate dintr-un consens larg, european şi contribuie la dezvoltarea şi aprofundarea de competenţe cheie în alte trei dintre cele opt domenii de competenţe cheie[2] (domenii asumate şi de sistemul de învăţământ românesc) identificate la nivel european: (5) ”a învăţa să înveţi” (Learning to learn), (6) competenţe interpersonale, interculturale, sociale şi civice (Interpersonal, intercultural, social and civic competences), (8) sensibilizarea la cultură (Cultural awareness).

Obiectivul fundamental al studierii limbilor moderne în ciclul superior al liceului este achiziţionarea şi dezvoltarea de către elevi a competenţelor de comunicare necesare pentru o comunicare adecvată situaţional / acceptată social prin însuşirea de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini specifice, în conformitate cu ”Implementation of “Education & Training 2010” programme” (2003), la niveluri echivalente cu cele prevăzute în Cadrul European Comun de Referinţă.

 

Regimul de predare – alocare orară

În conformitate cu planurile cadru aprobate prin OMEdC nr.5718/ 22.12.2005, limbile moderne au următorul regim de predare la clasele a XI-a şi a XII-a liceu teoretic şi liceu vocaţional:

În trunchiul comun:

§    ca limba modernă 1 – cu o alocare de 2 ore / săpt. în aria curriculară ”Limbă şi comunicare” pentru toate specializările din filierele teoretică şi vocaţională;

§    ca limba modernă 2 – cu o alocare de 2 ore / săpt. în aria curriculară ”Limbă şi comunicare” pentru toate specializările din filierele teoretică şi vocaţională.

În curriculum diferenţiat:

§    ca limba modernă 1 – cu o alocare de 1 oră / săpt. în aria curriculară ”Limbă şi comunicare” pentru: filiera teoretică, profil umanist, specializarea filologie; filiera vocaţională, profil militar, specializarea ştiinţe sociale (M.A.I.); filiera vocaţională, profil militar, specializarea matematică-informatică (M.Ap.N.)[3];

§    ca limba modernă 2 – cu o alocare de 1 oră / săpt. în aria curriculară ”Limbă şi comunicare” pentru filiera teoretică, profilul umanist, specializarea filologie.

 

Tipuri de programe

Pornind de la regimul de predare a limbii moderne în ciclul superior al liceului, curriculumul pentru clasele a XI-a şi a XII-a liceu, filierele teoretică şi vocaţională, este format din:

§    PROGRAMA 1 pentru limba modernă 1 (adresată elevilor care au început studiul limbii moderne în clasa a III-a): se aplică la filierele teoretică şi vocaţională, toate profilurile şi specializările;

§    PROGRAMA 2 pentru limba modernă 2 (adresată elevilor care au început studiul limbii moderne în clasa a V-a): se aplică la toate profilurile/ specializările din cadrul filierelor teoretică şi vocaţională, precum şi la filiera tehnologică, toate calificările profesionale, exceptându-le pe cele din domeniile  Comerţ şi Turism şi alimentaţie;

§    PROGRAMA 3 pentru limba modernă 3 (adresată elevilor care au început studiul limbii moderne în clasa a IX-a, în locul uneia dintre cele studiate în gimnaziu, precum şi elevilor din învăţământul în limbile minorităţilor naţionale, care au început studiul limbii moderne în clasa a IX-a şi pentru care studiul celei de a doua limbi moderne este la decizia şcolii): se aplică, după caz.

 

Structura programelor

Programele au următoarea structură:

§    Competenţe generale – definite ca ansambluri structurate de cunoştinţe şi deprinderi care se formează pe  întreaga durată a liceului. Acestea sunt comune tuturor tipurilor de programe.

§    Valori şi atitudini – ce urmează a fi formate pe parcursul claselor a XI-a şi a XII-a pentru educarea tinerilor în spiritul valorilor europene. Acestea sunt comune tuturor tipurilor de programe şi vor fi avute în vedere pentru evaluarea continuă, fără însă ca ele să fie evaluate separat.

§    Competenţe specifice – derivate din competenţele generale şi care se formează pe durata unui an de studiu – corelate cu forme de prezentare a conţinuturilor.

Seturile de competenţe specifice corelate cu forme de prezentare a conţinuturilor constituie esenţa programelor şi sunt comune, la nivelul fiecărui tip de programă, tuturor limbilor moderne studiate.

§    Conţinuturi recomandate, care sunt structurate în:

·         Domenii tematice şi teme: care vor constitui contextul pentru realizarea activităţilor de învăţare pe parcursul orelor de limba modernă şi vor delimita tematica ce va fi folosită în evaluare.

·         Funcţii comunicative ale limbii: precizând actele de vorbire utile pentru adecvarea funcţională a comunicării, care vor fi exersate şi utilizate de elevi.

·         Elemente de construcţie a comunicării: conţinând categorii de structuri lingvistice care vor fi achiziţionate, cu care se va opera pe parcursul activităţilor şi care vor fi utilizate în comunicare.

§    Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare: conţinând precizări cu caracter obligatoriu privind modul concret de aplicare a programei în activitatea didactică şi metodele de învăţare-predare care vor fi folosite la clasă.

§    Scurt ghid metodologic: conţinând sugestii oferite ca sprijin pentru proiectarea şi realizarea demersul didactic. Această secţiune conţine precizări privind următoarele aspecte:

·         Recomandări privind proiectarea didactică

·         Sugestii privind procesul, metodele şi activităţile de învăţare-predare

·         Sugestii privind utilizarea instrumentelor de evaluare

Corelarea conţinuturilor din rubrica ”Forme de prezentare a conţinuturilor” cu conţinuturile tematice, lingvistice şi funcţionale recomandate în programa şcolară va fi realizată de către profesor, în procesul de proiectare didactică, în conformitate cu condiţiile obligatorii de aplicare didactică şi de evaluare şi având drept repere sugestiile din ghidul metodologic.

Structura de competenţe corelate cu tipuri de conţinut oferă un cadru adecvat şi util pentru procesul de evaluare a învăţării, sprijinindu-l şi asigurându-i un caracter practic şi transparent. Astfel, gradul de achiziţionare a competenţelor de comunicare ale elevilor va fi măsurat continuu şi sistematic în cadrul evaluării formative, pe parcursul procesului didactic.

Pentru a se crea condiţiile de realizare a unei evaluări unitare şi standardizate a nivelului de achiziţie a competenţelor, evaluarea se va realiza cu ajutorul unor instrumente şi probe elaborate în deplină concordanţă cu competenţele din programe şi în conformitate cu recomandările privind evaluarea din secţiunea „Scurt ghid metodologic”.

În elaborarea programelor s-a avut în vedere, în conformitate cu documentele de politică educaţională ale MEdC şi cu prevederile documentelor europene asumate de România, achiziţionarea şi dezvoltarea de către elevi de competenţe de comunicare la niveluri de performanţă echivalente cu cele prevăzute de Cadrul European Comun de Referinţă.

Pentru finele claselor a XII-a liceu teoretic şi vocaţional, nivelurile ţintă vor fi echivalente cu următoarele niveluri din Cadrul European Comun de Referinţă:

·       Limba modernă 1:

-       nivelul B 2 pentru toate competenţele

·       Limba modernă 2:

-       nivelul B 2 pentru competenţele de receptare

 

-       nivelul B 1 pentru competenţele de producere

·       Limba modernă 3:

-       nivelul A 2 pentru toate competenţele

 

 

CLASELE A XI-A ŞI A XII-A LICEU TEORETIC ŞI VOCAŢIONAL

 

COMPETENŢE GENERALE

 

§        Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare

§        Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare

§        Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă

§        Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare

 

 

 

VALORI ŞI ATITUDINI

Pe parcursul studierii limbii engleze în ciclul superior al liceului se va avea în vedere cultivarea şi dezvoltarea la elevi a următoarelor valori şi atitudini:

·        Manifestarea flexibilităţii în cadrul schimbului de idei şi în cadrul lucrului în echipă în diferite situaţii de comunicare

·        Conştientizarea rolului limbii engleze ca mijloc de acces la piaţa muncii şi la patrimoniul culturii universale 

·        Disponibilitatea pentru acceptarea diferenţelor şi pentru manifestarea toleranţei prin abordarea critică a diferenţelor şi a stereotipurilor culturale 

·        Dezvoltarea interesului pentru descoperirea unor aspecte socio-culturale şi profesionale specifice, prin receptarea unei varietăţi de texte în limba engleză

 

CLASA A XI-a

PROGRAMA 1: limba modernă 1 – trunchi comun (TC)[4] + curriculum diferenţiat (CD)[5]

COMPETENŢE SPECIFICE ŞI FORME DE PREZENTARE A CONŢINUTURILOR

1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare

Competenţe specifice

Forme de prezentare a conţinuturilor

TC

CD

1.1 Identificarea ideilor principale din texte audiate/ citite referitoare la probleme de actualitate

1.2 Identificarea, prin citire rapidă, de informaţii / detalii specifice dintr‑un text mai lung, în vederea rezolvării unei sarcini de lucru

1.3 Corelarea, în mod coerent,  a mai multor informaţii din diverse părţi ale unui text/ din texte diferite, pentru a rezolva o sarcină de lucru

1.4 Identificarea, în mesaje orale şi texte scrise diverse, a  unor puncte de vedere şi  opinii exprimate, pentru a le compara cu punctul de vedere personal

*1.5 Identificarea elementelor structurale ale textului literar (vocea auctorială, naraţiune la pers. I şi a III‑a, personaj), a simbolurilor, metaforelor, a altor mijloace de expresie artistică

Tipuri şi surse de mesaje orale:

Texte de lungime variabilă, care conţin şi elemente de vocabular nefamiliare:

§     mesaje, formale şi informale, emise de cei din jur;

§     înregistrări audio-video pe teme de interes

§     convorbiri telefonice, inclusiv mesaje telefonice.

Tipuri de mesaje scrise: Texte de lungime variabilă, în diverse registre, de dificultate medie:

§     texte autentice de informare generală, pagini Internet

§     articole de presă: ştiri, texte publicitare

§     texte funcţionale cu conţinut operaţional: formulare, corespondenţă, prospecte;

Informaţii obţinute:

§     idei principale;

§     informaţii factuale, detalii specifice;

§     opinii, puncte de vedere.

-   *texte literare autentice neadaptate

-   *adaptări audio/video ale textelor literare (fragmente de filme artistice şi documentare)

2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare

Competenţe specifice

Forme de prezentare a conţinuturilor

TC

CD

2.1 Oferirea şi solicitarea, oral / în scris, de informaţii şi instrucţiuni clare şi precise pentru îndeplinirea unei sarcini de lucru

2.2 Prezentarea, oral / în scris,  de filme, cărţi, evenimente, experienţe, cu exprimarea sentimentelor/ reacţiilor personale în legătură cu acestea

2.3 Prezentarea, oral / în scris,  de descrieri clare şi detaliate pe subiecte legate de domenii de interes propriu şi de domeniul de specializare

2.4 Completarea de formulare şi redactarea de texte funcţionale, cu respectarea convenţiilor specifice

*2.5 Redactarea de eseuri de opinie, eficiente/convingătoare

 Tipuri de informaţii:

Schimburi de informaţii, oral / în scris, privind:

§     informaţii factuale, inclusiv date personale;

§     instrucţiuni, explicaţii, sfaturi, aranjamente sociale;

§     desfăşurarea unor evenimente;

§     activităţi în situaţii de viaţă cotidiene.

Descrieri de persoane, locuri, procese, activităţi, situaţii.

Prezentare orală / scrisă, expunere, povestire.

Contexte: contexte sociale comune, situaţii specifice în familie, comunitate, domeniul de specializare.

Tipuri de texte funcţionale:

§     formulare cu utilizare curentă;

§     scrisoare, chestionar, proces verbal, C.V.

Convenţii şi limbaj în comunicare:

§  pentru exprimarea raporturilor în cadrul comunicării;

§  formule standard de comunicare orală şi în scris, formule de politeţe.

-   *eseuri

3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă

Competenţe specifice

Forme de prezentare a conţinuturilor

TC

CD

3.1 Solicitarea adecvată, oral / în scris, a ideilor, opiniilor, părerilor interlocutorului şi răspunsuri / comentarii adecvate la acestea

3.2 Verificarea înţelegerii şi solicitarea / oferirea de reformulări / clarificări / explicaţii, atunci când informaţia nu este clar înţeleasă

3.3 Susţinerea unui punct de vedere în cadrul unei discuţii orale/ al unui schimb de mesaje scrise, pe teme de interes

3.4 Avansarea, oral sau în scris,  a unor ipoteze şi formularea de răspunsuri adecvate la ipotezele emise de ceilalţi

*3.5 Susţinerea cu argumente şi contra-argumente relevante a unui punct de vedere în cadrul unei discuţii/dezbateri/schimb de mesaje scrise, pe teme culturale/literare

Tipuri de interacţiuni:

§     conversaţii, schimburi de opinii, interviuri;

§     dezbateri, discuţii;

§     scrisori, schimburi de mesaje.

Moduri de interacţiune:

§     faţă în faţă, în perechi / în grup mic;

§     la distanţă (la telefon, prin scrisori, schimburi de mesaje)

Contexte:

§     situaţii sociale informale, situaţii familiare, situaţii conflictuale;

§     întâlniri şi contacte profesionale informale;

Schimburi de opinii:

§     argumente pro şi contra în susţinerea unor idei / opinii personale;

§     preferinţe, ipoteze, predicţii.

Convenţii şi limbaj:

§     formule de iniţiere, întreţinere şi încheiere a unei conversaţii, limbaj nonverbal;

§     întreruperea politicoasă în conversaţie;

§     vocabular adecvat contextului personal şi social;

§     vocabular specific domeniului de specializare.

-   *structuri argumentative

 

4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare

Competenţe specifice

Forme de prezentare a conţinuturilor

TC

CD

4.1 Traducerea din limba engleză în limba maternă/din limba maternă în limba engleză, oral şi/sau în scris, a unor texte / mesaje de dificultate medie, din domenii   de interes (în scris, cu ajutorul dicţionarului)

4.2 Redarea (oral şi / sau în scris) cu cuvinte proprii a spuselor altor persoane

*4.3 Raportarea mesajului literar la experienţa personală

§     Texte de informare generală.

§     Texte din domeniul de specializare.

§     Tehnici de utilizare a dicţionarului.

§     Dialoguri înregistrate / interpretate.

 

-   *texte literare autentice de dimensiuni reduse/ medii.

 

 

PROGRAMA 2: Limba modernă 2 – trunchi comun (TC)[6] + curriculum diferenţiat (CD)[7]

COMPETENŢE SPECIFICE ŞI FORME DE PREZENTARE A CONŢINUTURILOR

1.      Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare

Competenţe specifice

Forme de prezentare a conţinuturilor

TC (2 ore/ săpt.)

CD (1 oră/ săpt.)

1.1 Identificarea ideilor principale în mesaje orale şi/sau scrise, referitoare la subiecte despre viaţa cotidiană şi despre domeniul de specializare

1.2 Identificarea, în mesaje orale şi/sau scrise, de informaţii punctuale relevante pentru a rezolva o sarcină de lucru

1.3 Decodarea semnificaţiei unor elemente de vocabular nefamiliare, din context, prin asocieri / conexiuni sau folosind materiale de referinţă

*1.4 Identificarea prin citire rapidă de informaţii / detalii specifice dintr‑un text mai lung, în vederea rezolvării unei sarcini de lucru

*1.5 Corelarea de informaţii din diverse părţi ale unui text / din texte literare diferite pentru a rezolva o sarcină de lucru

Tipuri de mesaje orale şi scrise:

§     texte de lungime variabilă, care conţin şi elemente de vocabular nefamiliare.

Oral

§     mesaje, emise de cei din jur;

§     conferinţe, discursuri, prezentări orale, interviuri, rapoarte orale;

§     transmisiuni radio şi TV, talk-show-uri, publicitate, anunţuri publice.

Scris

§     texte / fragmente autentice de informare generală, pagini Internet;

§     texte de popularizare: ştiri / articole de presă, texte publicitare;

§     texte /paragrafe descriptive şi narative

§     texte cu conţinut operaţional: cereri, corespondenţă, formulare, prospecte.

Materiale de referinţă:

§     dicţionare, instrucţiuni, manuale, prospecte, pagini Internet.

-   *articole de presă

-   *texte literare

-   *recenzii

2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare

Competenţe specifice

Forme de prezentare a conţinuturilor

TC

CD

2.1 Elaborarea, oral/în scris, de descrieri clare şi detaliate pe subiecte din domenii de interes personal şi / sau profesional

2.2 Prezentarea orală / relatarea în scris a unui fapt divers /  film / întâmplări / eveniment socio-cultural sau profesional, subliniind elementele semnificative

2.3 Completarea de documente (formular, chestionar etc.) de uz curent şi specifice domeniului de specializare

2.4 Elaborarea unui text structurat  pe subiecte cunoscute, pe baza unei scheme date, cu folosirea unui limbaj adecvat

*2.5 Utilizarea unor materiale de referinţă adecvate pentru a verifica corectitudinea limbii folosite în redactare

Tipuri de texte produse:

§     descrieri / comparări de obiecte, persoane, situaţii, activităţi, evenimente;

§     povestire / prezentare orală / scrisă;

§     formulare, chestionare şi alte documente specifice domeniului de specializare;

§     paragrafe /texte scurte pe diverse arii tematice, inclusiv de specialitate;

§     plan de idei, schemă de prezentare;

§     eseuri şi texte funcţionale structurate.

Contexte: personal şi social – situaţii specifice în familie, şcoală, comunitate.

Limbaj:

§     vocabular adecvat contextului personal şi social;

§     vocabular specific comun, relevant pentru domeniul de specializare.

Materiale de referinţă:

-   *dicţionare, glosare de termeni specializaţi şi sintagme specifice;

-   *modele de documente şi formulare

-   * pagini Internet

3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă

Competenţe specifice

Forme de prezentare a conţinuturilor

TC

CD

3.1 Oferirea de răspunsuri concrete şi de ordin personal la un chestionar / sondaj sau în cadrul unui interviu

3.2 Exprimarea, oral şi / sau în scris, a unor sentimente şi reacţii (surpriză, bucurie, neplăcere, interes, indiferenţă, regret, uimire) în cadrul unor interacţiuni orale şi/ sau scrise referitoare la evenimente/ situaţii/ experienţe trăite sau aflate

3.3 Participarea la conversaţii folosind un limbaj adecvat la context şi respectând convenţiile folosite în conversaţie şi normele sociale şi culturale

3.4 Solicitarea în mod adecvat a opiniilor interlocutorului şi comentarea succintă a părerilor exprimate de parteneri în cadrul unei conversaţii/ discuţii în grup pe teme de interes

*3.5 Solicitarea în mod adecvat a opiniilor interlocutorului şi comentarea pe scurt a părerilor exprimate de parteneri în cadrul unei dezbateri în grup pe teme culturale

Tipuri de interacţiuni

§     dialog, conversaţie, discuţie

§     interviu, chestionar, sondaj de opinii

§     scrisoare, mesaj email

Contexte:

§     situaţii sociale informale, situaţii familiare, situaţii de studiu;

Moduri de interacţiune:

§     faţă în faţă, în perechi / în grup mic;

§     la distanţă: la telefon, corespondenţă.

Convenţii şi limbaj în comunicare:

§     pentru exprimarea raporturilor în cadrul comunicării (prieteni, colegi, străini)

§     formule de comunicare standardizate, formule de politeţe

§     formule de iniţiere, întreţinere şi încheiere a unei conversaţii.

-   *dezbatere

 

4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare

Competenţe specifice

Forme de prezentare a conţinuturilor

TC

CD

4.1 Redarea (oral şi/sau în scris), prin cuvinte proprii, a unor mesaje/texte simple din domenii cunoscute

4.2 Traducerea unor mesaje funcţionale/a unui text de mică dificultate din limba engleză în limba maternă, cu ajutorul dicţionarului

4.3 Luarea de notiţe dintr-o discuţie de grup/lectură pe o temă de interes, în vederea realizării unui raport/unei informări

*4.4 Reformularea unei idei emise în cadrul unui dialog pe teme culturale/ literare, printr‑un enunţ explicativ mai amplu, la solicitarea interlocutorului

§    Fragmente/texte de informare generală, formulare, prospecte

§    Opinii, comentarii simple (înregistrări audio/video)

§    Dialoguri (interpretate/înregistrate)

§    Tehnici de utilizare a dicţionarului.

-       *dialoguri pe teme cotidiene

-       *dialoguri pe teme culturale

 


 

Clasa a XI-a, Programa 3 (limba modernă 3 - filierele teoretică şi vocaţională, toate specializările)

COMPETENŢE SPECIFICE ŞI FORME DE PREZENTARE A CONŢINUTURILOR

1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare

Competenţe specifice

Forme de prezentare a conţinuturilor

1.1 Identificarea şi selectarea de informaţii factuale din mesaje orale / documente simple / texte pe subiecte de interes, cu folosirea la nevoie a dicţionarului, pentru îndeplinirea unor sarcini de lucru

1.2 Desprinderea semnificaţiei generale a unui mesaj rostit cu viteză normală în limba standard

1.3 Identificarea şi selectarea informaţiei esenţiale / ideilor principale dintr-un text de informare

1.4 Executarea de acţiuni pentru îndeplinirea unor indicaţii şi instrucţiuni scurte şi simple

§     Documente simple (carte, poştală, scrisoare personală, broşuri de informare şi texte scurte)

§     Rapoarte / prezentări orale / scrise, povestiri

§     Texte / fragmente de informare generală, descriptive şi narative

§     Dialoguri, conversaţii, interviuri

§     Articole de presă, publicitate 

§     Înregistrări audio-video

 

2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare

Competenţe specifice

Forme de prezentare a conţinuturilor

2.1 Povestirea / relatarea oral şi/sau în scris a unor  experienţe / întâmplări personale, în termeni simpli cu întrebări de sprijin / pe baza unui plan dat

2.2 Formularea de întrebări şi răspunsuri şi de opinii argumentate despre ceea ce îi place / nu îi place, pe o temă dată

2.3 Redactarea unei scrisori personale simple după model

§     Povestire / Prezentare orală / scrisă

§     Descrieri / comparări de obiecte, persoane

§     Paragrafe / texte scurte pe diverse arii tematice

§     Planul de idei

§     Dialoguri

§     Scrisoare

3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă

Competenţe specifice

Forme de prezentare a conţinuturilor

3.1 Formularea de opinii / sugestii, solicitarea şi formularea de instrucţiuni în cadrul unei activităţi în grup

3.2 Oferirea de răspunsuri şi informaţii la întrebări simple în cadrul unui interviu / chestionar

3.3 Exprimarea acordului şi dezacordului într-o discuţie formală sau informală pe teme cunoscute

3.4 Elaborarea unui răspuns oral şi/sau scris la o scrisoare personală

§     Discuţii, dialoguri

§     Opinii, sugestii, sfaturi

§     Interviuri, chestionare

§     Texte funcţionale:

-          scrisoare

-          felicitare

-          cerere

-          invitaţie.

4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare

Competenţe specifice

Forme de prezentare a conţinuturilor

4.1 Explicarea unei scheme / diagrame / a unui desen / tabel, folosind un limbaj comun

4.2 Redactarea unui text simplu explicativ prin transferarea informaţiilor dintr-o schemă / diagramă / tabel / desen

4.3 Transformarea din vorbire directă în vorbire indirectă a unor mesaje foarte simple pe teme din viaţa cotidiană

§     Scheme, diagrame, desene, tabele

§     Dialoguri simple (înregistrate sau interpretate)

 


 

 

Clasa a XII-a

PROGRAMA 1: limba modernă 1 – trunchi comun (TC)[8] + curriculum diferenţiat (CD)[9]

COMPETENŢE SPECIFICE ŞI FORME DE PREZENTARE A CONŢINUTURILOR

1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare

Competenţe specifice

Forme de prezentare a conţinuturilor

TC

CD

1.1 Extragerea esenţialului din rapoarte orale, discursuri, interviuri, talk-show-uri

1.2 Identificarea, în texte audiate/citite, a punctelor de vedere, atitudinilor şi sentimentelor exprimate

1.3 Analizarea unor situaţii descrise în texte audiate sau citite, în scopul unui studiu aprofundat sau al luării unor decizii

*1.4 Identificarea elementelor structurale ale textului literar (temă, subiect, mesaj, personaj, fundalul acţiunii)

Surse şi tipuri de mesaje orale:

Texte de lungime variabilă care conţin şi elemente de vocabular nefamiliare, la viteză normală, în diverse registre:

§     conferinţe, prezentări, interviuri, rapoarte orale;

§     transmisiuni radio şi TV, talk-show-uri;

§     texte publicitare orale;

Tipuri de texte scrise:

Texte de lungime variabilă, în diverse registre:

§     texte autentice de informare generală, pagini Internet

§     articole de enciclopedie / lucrări de popularizare

§     articole de presă scrisă, texte publicitare

§     texte specifice domeniilor de specializare;

Informaţii obţinute:

§   idei şi informaţii factuale pe teme de interes;

§   opinii, atitudini (pro, contra, neutră), sentimente;

Limbaj:

§     termeni specifici mass-media;

§     vocabular specific domeniului de specializare.

-     *texte de tip reflexiv

-     *fragmente de critică literară

-     *texte literare autentice neadaptate

 

2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare

Competenţe specifice

Forme de prezentare a conţinuturilor

TC

CD

2.1 Expunerea, oral şi / sau în scris, a unor idei, opinii şi puncte de vedere proprii şi susţinerea lor cu argumente şi exemple

2.2 Elaborarea, oral / în scris, prin sintetizarea de informaţii din diferite surse, a unui raport/ referat/ eseu / prezentare, argumentate logic şi susţinute de exemple pertinente din experienţa personală sau din alte surse

2.3 Redactarea unor texte funcţionale variate mai complexe, structurate şi cu folosirea de conectori

2.4 Utilizarea convenţiilor folosite în comunicarea orală şi în scris, formală şi informală, adecvând formatul şi limbajul la context şi la tipul de text

*2.5 Argumentarea, oral/ în scris, a modului personal de interpretare a unui text literar

Contexte: social, academic, profesional (situaţia curentă, proiecte de viitor, teme de cercetare)

Opinii despre:

§     persoane, situaţii şi evenimente;

§     activităţi din domeniul de specializare.

Tipuri de text oral / scris:

§     plan de idei, plan de prezentare, paragraf;

§     raport / referat / eseu / expunere / povestire / prezentare;

§     corespondenţă personală şi oficială / administrativă;

§     texte funcţionale specifice domeniului de specializare.

Convenţii şi limbaj în comunicare:

§     pentru atingerea scopului (tehnici de argumentare, formule de persuasiune).

-     *eseul reflectiv

-     *eseu cu structură dată

 

3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă

Competenţe specifice

Forme de prezentare a conţinuturilor

TC

CD

3.1 Oferirea de răspunsuri, oral sau în scris, la un chestionar pe teme de interes, în care sunt motivate opţiunile

3.2 Realizarea de prezentări pe teme din domeniul de specializare, pe bază de materiale pregătite în prealabil

3.3 Redactarea de scrisori / alte texte funcţionale pe diferite teme, către diverşi destinatari, în diferite scopuri de comunicare (a obţine ceva, a informa, a convinge, a invita, a refuza etc.), cu adecvarea formatului şi a limbajului la subiect şi la cititorul intenţionat

3.4 Participarea la conversaţii folosind un limbaj adecvat funcţional la context şi respectând normele socio-culturale, în funcţie de rol şi de relaţia cu interlocutorii

*3.5 Utilizarea limbajului adecvat pentru îndeplinirea rolului alocat într‑o dezbatere

*3.6. Utilizarea limbajului adecvat în negocierea sensului într-o interacţiune orală/scrisă

Tipuri de interacţiuni:

Conversaţii derulate cu viteză normală, în diverse registre, pe teme de interes;

Prezentări de produse, de servicii, pe teme date, rostite la viteză normală;

Moduri de interacţiune:

§     faţă în faţă, în perechi / grup;

§     în faţa unui auditoriu (prezentări);

§     la distanţă: corespondenţă, la telefon;

Contexte:

Conversaţii:

§     situaţii sociale formale şi informale, situaţii familiare, situaţii conflictuale;

§     interviuri, faţă în faţă sau telefonic;

§     dezbateri, conferinţe

Prezentări – contexte academice şi profesionale formale şi informale.

Tipuri de texte funcţionale: corespondenţă, felicitări, , invitaţii, reclame, anunţuri, cereri, chestionare, fişe.

Convenţii şi limbaj în comunicare:

§     formule de iniţiere, întreţinere şi încheiere a unei conversaţii, limbaj nonverbal;

§     convenţii pentru exprimarea raporturilor în cadrul comunicării.

-     *dezbatere/proces literar

4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare

Competenţe specifice

Forme de prezentare a conţinuturilor

TC

CD

4.1 Rezumarea în scris, într-un număr de cuvinte dat, a unui text citit

4.2 Transferul informaţiilor din texte referitoare la domeniul de specializare în diverse forme de prezentare

4.3. Traducerea din limba engleză în limba maternă / din limba maternă în limba engleză, (în scris, cu ajutorul dicţionarului), a unui text de dificultate medie din domeniul de specializare

*4.4 Rezumarea orală şi / sau în scris a esenţialului dintr-un text (audiat sau citit) din mass-media / literar, într-un număr determinat de cuvinte

*4.5 Parafrazarea unui citat, folosind exemple personale / prin raportare la experienţa personală

§     Texte de informare generală şi din domeniul de specializare

§     Diagrame, grafice, tabele

§     Opinii, comentarii (înregistrări audio)

§     Dialoguri (înregistrate sau interpretate)

§     Tehnici de utilizare a dicţionarului

 

-     *texte literare

-     *articole de presă

-     *înregistrări preluate din mass‑media


 

PROGRAMA 2: Limba modernă 2 – trunchi comun (TC)[10] + curriculum diferenţiat (CD)[11]

COMPETENŢE SPECIFICE ŞI FORME DE PREZENTARE A CONŢINUTURILOR

1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare

Competenţe specifice

Forme de prezentare a conţinuturilor

TC

CD

1.1 Selectarea, din texte orale şi/sau scrise referitoare la domeniul de specializare, de informaţii şi opinii relevante pentru a rezolva o sarcină de lucru

1.2 Discriminarea între informaţii factuale şi opinii, în mesaje orale şi/sau scrise

1.3 Iniţierea de acţiuni adecvate pentru confirmarea sau clarificarea sensului mesajului

*1.4 Identificarea de avantaje şi dezavantaje ale unor situaţii descrise în texte, în scopul luării unor decizii, al formulării unor soluţii

*1.5 Utilizarea unor materiale de referinţă adecvate pentru a verifica corectitudinea informaţiei transmise

Tipuri de texte orale şi scrise:

Texte de lungime variabilă care conţin şi elemente de vocabular nefamiliare:

§     Texte orale/ scrise de informare generală /  specializate, descriptive şi narative

§     Texte din mass-media (presă scrisă / audio-vizuală, anunţuri, publicitate);

§     Mesaje orale, formale şi informale, emise de cei din jur, inclusiv conversaţii telefonice;

§     Povestiri/ rapoarte/ prezentări orale/ scrise, interviuri, conversaţii;

§     Mesaje scrise, cereri, reclamaţii.

Informaţii obţinute:

§           informaţii factuale/ date pe teme diverse;

§     opinii, atitudini (pro, contra, neutră).

Moduri de acţiune: întrebări, limbaj corporal / nonverbal, verificarea sensului prin alte surse.

-     *texte literare autentice

-     *talk‑show-uri,

-     *articole de presă

-     *materiale de referinţă:antologii, istorii literare, Internet

-     *presă specializată

-     *critică literară

 

2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare

Competenţe specifice

Forme de prezentare a conţinuturilor

TC

CD

2.1 Redactarea de texte funcţionale variate, structurate, după model, aducând argumente şi exemple în sprijinul opiniilor exprimate

2.2 Prezentarea unui monolog pe temă dată, structurat, susţinut de exemple din viaţa personală sau din alte surse

2.3 Transmiterea, în limbaj clar şi precis, oral şi / sau în scris, de informaţii corecte vizând aspecte din domeniul de specializare

2.4 Emiterea, oral/ în scris, de ipoteze şi susţinerea lor cu câteva argumente, în cadrul unei discuţii / dezbateri

*2.5 Prezentarea şi comentarea unui film / a unei cărţi prin raportare la experienţa personală, cu exprimarea opiniilor şi / sau sentimentelor despre acestea

Tipuri de texte produse:

§     Eseuri şi texte funcţionale structurate (corespondenţă, procese verbale, rapoarte, C.V., documente specifice domeniului de specializare);

§     Povestiri / Prezentări orale / scrise;

§     Paragrafe pe diverse arii tematice, inclusiv de specialitate

Contexte: situaţii specifice în familie, comunitate, activităţi socio-profesionale;

Limbaj:

§     vocabular adecvat contextului;

§     vocabular specific comun, relevant pentru domeniul de specializare.

Tipuri de informaţii:

§     aranjamente şi activităţi sociale;

§     probleme operaţionale în situaţii de viaţă cotidiene.

§     activităţi specifice domeniului de specializare.

-     *eseu de opinie, eseu argumentativ

-     *materiale de referinţă:antologii, istorii literare

-     *presă specializată

-     *critică literară

-     *fragmente de texte literare

 

3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă

Competenţe specifice

Forme de prezentare a conţinuturilor

TC

CD

3.1 Realizarea unui interviu structurat pe baza unui chestionar deja elaborat, adăugând câteva întrebări spontane

3.2 Redactarea de texte funcţionale pe diferite teme, adresate anumitor destinatari în diferite scopuri de comunicare (pentru a exprima intenţii, a obţine ceva, a informa, a convinge, a invita, a refuza etc.)

3.3 Verificarea înţelegerii şi solicitarea / oferirea de clarificări / explicaţii, atunci când informaţia nu este clar înţeleasă

3.4 Adecvarea formatului şi a limbajului la subiect şi la interlocutor / cititorul intenţionat, cu utilizarea convenţiilor folosite în comunicarea orală şi scrisă formală şi informală

*3.5 Iniţierea de acţiuni adecvate pentru confirmarea sau clarificarea sensului mesajului

Tipuri de interacţiuni

Oral: dialog, conversaţie, discuţie, interviu, prezentare

În scris: scrisoare, mesaj email, telegramă, felicitare, cerere, invitaţie

Contexte:

§     situaţii sociale informale, contexte academice, situaţii conflictuale;

§     situaţii profesionale tipice pentru domeniul de specializare

Moduri de interacţiune:

§     faţă în faţă, în perechi / în grup mic / în faţa unui auditoriu;

§     la distanţă: la telefon, corespondenţă.

Convenţii şi limbaj în comunicare:

§     pentru exprimarea raporturilor în cadrul comunicării (prieteni, colegi, persoane oficiale etc.)

§     pentru atingerea scopului (tehnici de argumentare, formule de persuasiune)

§     formule de comunicare standardizate, formule de politeţe

 

4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare

Competenţe specifice

Forme de prezentare a conţinuturilor

TC

CD

4.1 Rezumarea, oral şi / sau în scris, a conţinutului unui mesaj liber sau funcţional

4.2 Traducerea din limba engleză în limba maternă / din limba maternă în limba engleză, oral şi / sau în scris, a unui mesaj / text simplu din domeniul de specializare  (în scris –cu ajutorul dicţionarului)

4.3 Transferul informaţiilor factuale din texte de informare generală în diverse forme de prezentare

*4.4 Transferul şi adaptarea semnificaţiei unui text literar la contexte neliterare

§     Dialoguri

§     Fragmente / texte de specialitate

§     Fragmente / texte de informare generală

§     Rezumat

§     Tehnici de utilizare a dicţionarului

§     Tabele, grafice

-     *scurte povestiri

-     *comentarii

 

Clasa a XII-A, Programa 3 (limba modernă 3 - filierele teoretică şi vocaţională, toate specializările)

COMPETENŢE SPECIFICE ŞI FORME DE PREZENTARE A CONŢINUTURILOR

1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare

Competenţe specifice

Forme de prezentare a conţinuturilor

1.1 Desprinderea semnificaţiei globale, a ideilor generale şi a unor detalii din scurte discuţii între vorbitori nativi / înregistrări radio / TV pe subiecte de interes

1.2 Extragerea ideilor principale şi a unor detalii din texte de informare, în vederea îndeplinirii unei sarcini de lucru

1.3 Selectarea informaţiilor relevante din diferite fragmente / texte în vederea îndeplinirii unei sarcini de lucru

1.4 Recunoaşterea argumentelor şi identificarea concluziilor dintr-un text argumentativ pe teme cunoscute

-  fragmente / texte de informare generală şi de specialitate

-  rapoarte / prezentări orale / scrise de dificultate medie

-  dialoguri, conversaţii, interviuri

-  articole de presă publicitate

-  emisiuni radio / TV, înregistrări audio-video

-  texte argumentative

-  povestiri

2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare

Competenţe specifice

Forme de prezentare a conţinuturilor

2.1 Relatarea, oral şi/sau în scris unei activităţi desfăşurate în grup / a unui fapt divers / eveniment / film, pe baza unui plan dat

2.2 Explicarea folosirii unui produs / a aplicării unei proceduri şi răspunsul la întrebări de clarificare

2.3 Completarea de formulare de uz curent (CV, vize)

-  povestire / prezentare orală / scrisă

-  descrieri / comparări de obiecte, persoane

-  texte pe diverse arii tematice, inclusiv de specialitate

-  planul de idei

-  formulare

3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă

Competenţe specifice

Forme de prezentare a conţinuturilor

3.1 Preluarea şi transmiterea unui mesaj audiat, când este permisă cererea pentru repetarea unor cuvinte în scopul clarificării

3.2 Reformularea unui mesaj / unor instrucţiuni, la cererea interlocutorului

3.3 Redactarea unei scurte scrisori de răspuns la anunţuri din mass-media / la o scrisoare oficială

3.4 Identificarea intenţiei vorbitorului / a tipului de relaţie instituită de acesta în interacţiunea verbală

-  mesaje orale (faţă în faţă / telefonic)

-  dialog, discuţie, dezbatere

-  instrucţiuni

-  texte funcţionale:

-  scrisori oficiale de diverse tipuri

-  reclamă

-  anunţ

-  cerere

-  invitaţie

4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare

Competenţe specifice

Forme de prezentare a conţinuturilor

4.1 Transferarea informaţiilor dintr-un text în scheme, tabele, diagrame, utilizând la nevoie dicţionarul

4.2 Rezumarea, oral şi / sau în scris, a unui text cunoscut, pe baza unui plan dat

4.3 Traducerea unor mesaje simple, din limba engleză în limba maternă/ din limba maternă în limba română, în situaţii de comunicare familiare

-  fragmente / texte de informare generală

-  dialoguri simple (înregistrate sau interpretate)

-  rezumat

-  instrucţiuni

-  discuţii pe teme profesionale

-  tehnici de utilizare a dicţionarului

 

 

CONŢINUTURI RECOMANDATE

(pentru toate specializările)

NOTE:

1.       Pentru formarea şi dezvoltarea competenţelor şi a valorilor şi atitudinilor prevăzute în programă, se recomandă să fie utilizate conţinuturile din listele de mai jos

2.       La alegerea temelor şi textelor pe care se va lucra se va avea în vedere corelarea lor cu profilul şi domeniul de specializare al fiecărei clase.

 

temE

Se recomandă ca activităţile de învăţare, în clasele a XI-a şi a XII-a, filierele teoretică şi vocaţională, să fie proiectate şi realizate în contextul următoarelor teme:

DOMENIUL PERSONAL

Viaţa personală (educaţie, stil de viaţă, comportament social, strategii de studiu, opţiuni pentru carieră, hobby-uri);

Relaţii interpersonale / inter-umane / profesionale, viaţa de echipă;

Universul adolescenţei (cultura, sport, timp liber).

DOMENIUL PUBLIC

Aspecte din viaţa contemporană (socio-economice, ştiinţifice, tehnice, ecologice, strategii de utilizare a resurselor);

Tinerii şi viaţa comunitară;

Democraţie, civism şi drepturile omului;

Mass-media.

DOMENIUL OCUPAŢIONAL

Aspecte legate de profesiuni şi de viitorul profesional;

Aspecte teoretice şi practice ale specialităţii;

Locuri de muncă, echipamente, activităţi, operaţiuni, comportament profesional, deontologie profesională;

Produse şi servicii, calitatea serviciilor / produselor.

DOMENIUL EDUCAŢIONAL

Descoperiri ştiinţifice şi tehnice;

Viaţa culturală şi lumea artelor;

Patrimoniul socio-cultural european;

Repere culturale ale spaţiului lingvistic respectiv – trecut şi prezent.

funcţii comunicative ale limbIi:

Se va avea în vedere achiziţionarea şi exersarea cu precădere a acelor funcţii comunicative ale limbii (acte de vorbire) din lista de mai jos care sunt specifice domeniului de specializare. Funcţiile comunicative ale limbii (actele de vorbire) vor fi exersate oral şi în scris, atât în registrul formal, cât şi în registrul informal, în contexte relevante pentru viaţa socială şi pentru domeniul profesional de specializare.

Pe parcursul claselor a XI-a şi a XII-a liceu teoretic şi vocaţional se vor achiziţiona şi utiliza, în funcţie de necesităţi, următoarele funcţii comunicative ale limbii (acte de vorbire):

-     A solicita şi a oferi informaţii legate de completarea unui formular

-     A solicita şi a oferi informaţii despre produse şi servicii (inclusiv despre costuri, preţuri, etc.)

-     A solicita şi a oferi informaţii despre fenomene, evenimente, experienţe, acţiuni şi activităţi profesionale

-     A formula comparaţii între caracteristici ale unor persoane, obiecte, locuri, fenomene, activităţi, evenimente, procese

-     A exprima şi a argumenta refuzul de a face o acţiune

-     A solicita şi acorda / refuza permisiunea de face ceva

-     A utiliza formule adecvate contextual de iniţiere, întreţinere şi încheiere a unei conversaţii (inclusiv telefonice)

-     A întrerupe în mod politicos

-     A solicita şi a da instrucţiuni

-     A solicita şi a da sfaturi

-     A solicita şi a formula propuneri, sugestii

-     A solicita, a oferi, a accepta sau a refuza ajutorul

-     A corecta / încuraja / avertiza pe cineva

-     A convinge, a determina cursul unei acţiuni

-     A exprima acordul / dezacordul cu un curs de acţiune

-     A caracteriza persoane, fapte, acţiuni

-     A compara stări, acţiuni şi fapte prezente cu cele trecute

-     A formula concluzii

-     A exprima obligaţia / necesitatea / interdicţia de a face ceva

-     A exprima diverse grade de certitudine/ incertitudine

-     A exprima condiţii

-     A exprima cauze şi consecinţe

-     A exprima intenţii, dorinţe, preferinţe

-     A exprima atitudini emoţionale: simpatie, regret, încredere, îndoială, îngrijorare, temere

-     A exprima o hotărâre sau o promisiune

-     A exprima opinii / puncte de vedere personale

-     A argumenta / justifica opinii / puncte de vedere personale

-     A solicita opinii / puncte de vedere personale

-     A exprima satisfacţia / insatisfacţia faţă de un punct de vedere

-     A exprima şi a motiva acordul / dezacordul faţă de opiniile altora

-     A contrazice opiniile altora

-     A cere şi a da clarificări pentru înţelegerea unui mesaj

-     A cere şi a da detalii şi explicaţii

-     A solicita repetarea  şi reformularea

ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII:

Categoriile gramaticale enumerate la acest capitol aparţin metalimbajului de specialitate. Terminologia elementelor de construcţie a comunicării nu va face obiectul unei învăţări explicite. În cadrul activităţii didactice nu se va apela la conceptualizarea unităţilor lingvistice utilizate în situaţiile de comunicare. Structurile gramaticale de mai mare dificultate, dar necesare pentru realizarea unor funcţii comunicative, nu vor fi tratate izolat şi analitic, ci vor fi abordate global. Elementele de gramatică se vor doza progresiv, conform dificultăţii lor şi nevoilor de comunicare, fără a se urmări epuizarea tuturor realizărilor lingvistice ale categoriilor gramaticale enumerate. Vor fi avute în vedere cu precădere acele structuri lingvistice care sunt specifice discursului specializat, în funcţie de domeniul de specializare.

 

Pe parcursul claselor a XI-a şi a XII-a liceu teoretic şi vocaţional se recomandă ca la Limba modernă 1 şi la Limba modernă 2 să se opereze cu următoarele elemente de construcţie a comunicării:

Substantivul: substantive cu plural neregulat, substantive defective de număr, substantive colective

Adjectivul: comparaţia intensivă, structuri care utilizează comparativul

Articolul: articolul zero, omiterea articolului, cazuri speciale de utilizare a articolului

Numeralul: numerale ordinale, numerale fracţionare, numerale multiplicative

Verbul: timpuri verbale perfecte; diateza pasivă directă şi indirectă; verbe modale; construcţii cu infinitivul şi cu participiul, funcţii sintactice ale participiul trecut

Adverbul: de mod, de loc, de timp, de cantitate, mărime şi aproximare; grade de comparaţie

Cuvinte de legătură: prepoziţii de loc, de timp, de poziţie, de mişcare; conjuncţii; locuţiuni

Sintaxă: ordinea cuvintelor; fraza condiţională; corespondenţa timpurilor; vorbirea directă / indirectă

 

Pe parcursul claselor a XI-a şi a XII-a liceu teoretic şi vocaţional se recomandă ca la Limba modernă 3 să se opereze cu următoarele elemente de construcţie a comunicării:

§         Substantivul: plurale neregulate, substantive defective de număr

§         Articolul: hotărât, nehotărât, posesiv, omiterea articolului

§         Adjectivul şi adverbul: grade de comparaţie neregulate

§         Verbul: aspectul continuu, diateza activă / pasivă

§         Cuvinte de legătură: prepoziţia

§         Sintaxă: fraza condiţională; corespondenţa timpurilor

 

CONDIŢII OBLIGATORII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI DE EVALUARE

Ř      Planificările calendaristice vor fi elaborate pentru întreg anul şcolar, pentru a se avea o imagine de ansamblu asupra realizării curriculumului pe întreg anul.

Ř      Stabilirea competenţelor care vor fi vizate şi a conţinuturilor care vor fi parcurse în fiecare semestru este la latitudinea profesorilor, obligaţia acestora fiind să asigure achiziţionarea de către elevi a tuturor competenţelor prevăzute de programă la un nivel satisfăcător.

Ř      Corelarea competenţelor cu conţinuturile tematice, lingvistice şi funcţionale recomandate în programa şcolară va fi realizată de către profesor, în procesul de proiectare didactică, având drept repere sugestiile din ghidul metodologic.

Ř      Alegerea temelor, contextelor, textelor pe baza cărora se va lucra şi a funcţiilor comunicative care se vor achiziţiona şi exersa se va face în corelare cu domeniul de specializare al fiecărei clase.

Ř      În activitatea de învăţare-predare vor fi folosite metode comunicative, tehnici interactive şi activităţi centrate pe elev.

Ř      Temele pentru acasă vor fi stabilite astfel încât timpul necesar elevului pentru rezolvarea lor să nu depăşească timpul de lucru efectiv al elevilor pe parcursul orei de curs[12].

Ř      Echilibrarea sarcinilor de lucru se va realiza astfel: la texte dificile se vor stabili sarcini de lucru cu grad mic de dificultate, la texte uşoare, se va avea în vedere ca gradul de dificultate a sarcinilor de lucru să fie sporit.

Ř      Instrumentele şi probele de evaluare vor fi elaborate în strictă corelare cu competenţele din programe şi în conformitate cu recomandările privind evaluarea din ghidul metodologic.

 

SCURT GHID METODOLOGIC [13]

Procesul de formare / învăţare / instruire, privit global, la nivelul clasei, presupune:

-          proiectarea de la programa şcolară – la planificarea anuală – la  proiectarea unităţilor de învăţare;

-          transpunerea proiectului în activităţi didactice concrete;

-          evaluarea procesului care se desfăşoară în clasă în vederea reglării lui prin analiza feedback-ului obţinut;

-          evaluarea rezultatelor învăţării / gradului de achiziţie a competenţelor.

I. PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ – este un instrument de interpretare personalizată a programei, care asigură un demers didactic concordant cu situaţia concretă din clasă.

Elaborarea planificărilor presupune următoarele etape:

1.       Studierea atentă şi în detaliu a programei şcolare.

2.       Selectarea din conţinuturile programei (teme, funcţii comunicative) a celor adecvate pentru domeniul de specializare

3.       Corelarea competenţelor cu conţinuturile selectate din programa şcolară şi conturarea Unităţilor de învăţare (U.Î.).

4.       Identificarea resurselor didactice necesare: manual, texte, materiale audio-video, documente autentice etc.

5.       Stabilirea succesiunii unităţilor de învăţare şi detalierea conţinuturilor tematice pentru fiecare unitate în raport cu competenţele care le sunt asociate.

6.       Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de învăţare, în concordanţă cu competenţele vizate.

Structura planificării calendaristice

 

Nr. U.Î.

Conţinuturi ale U.Î.

§     tematic

§     elemente de construcţie a comunicării

§    funcţii comunicative

Competenţe vizate*

Nr. ore alocate

Săptămâna

Observaţii** (amendamente)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

*NOTĂ: În această rubrică vor fi incluse si valorile şi atitudinile vizate cu preponderenţă de unitatea de învăţare respectivă

**NOTĂ: Se completează pe parcursul anului şcolar, în funcţie de problemele apărute şi de constatările făcute în activitatea la clasă.

 

II. PROIECTAREA UNEI UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE[14]

Metodologia de proiectare a unei unităţi de învăţare constă într-o succesiune de etape înlănţuite logic, ce contribuie la detalierea conţinuturilor, în vederea formării competenţelor specifice.

Etapele proiectării sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de învăţare vizată.

Detalieri ale conţinuturilor

unităţii de învăţare

Competenţe

vizate

Activităţi de învăţare

Resurse

Evaluare

Ce?

De ce?

Cum?

Cu ce?

Cât? (În ce măsură?)

-   tema (detaliată pe lecţii)

-   text / tip de text

-   funcţii comunicative

-   elemente de construcţie a comunicării

 

 

 

 

III. TIPURI DE ACTIVITĂŢI ŞI EXERCIŢII RECOMANDATE PENTRU DEMERSUL DIDACTIC

1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare

-          exerciţii de identificare de informaţii

-          exerciţii de confirmare a înţelegerii sensului global dintr-un mesaj oral / text scris

-          exerciţii de identificare şi discriminare între informaţii factuale şi opinii / puncte de vedere

-          exerciţii de selectare de detalii specifice dintr-un text oral / scris

-          exerciţii de identificare a sensului unor elemente de text nefamiliare într-un mesaj oral sau scris

-          exerciţii de utilizare a unor materiale de referinţă pentru identificarea sensului unor elemente de text nefamiliare

-          exerciţii de identificare de opinii, atitudini şi sentimente

-          exerciţii de confirmare / clarificare şi de solicitare a confirmării / clarificării sensului

-          exerciţii de desprindere / înţelegere a ideilor dintr-un text (descriere, raport, grafic, prezentare, povestire)

-          exerciţii de completare de texte lacunare

-          exerciţii de confirmare a înţelegerii prin efectuarea de acţiuni pe baza informaţiilor obţinute pe cale orală / prin lectură

-          exerciţii de analiză de situaţii prezentate în texte, în scopul luării unor decizii

-          proiecte individuale sau de grup

2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare

-          exerciţii de formulare de întrebări şi răspunsuri

-          exerciţii de solicitare şi oferire de informaţii, prin întrebări şi răspunsuri,

-          exerciţii de oferire şi solicitare de instrucţiuni în vederea îndeplinirii unei sarcini de lucru

-          exerciţii de solicitare şi oferire de clarificări şi explicaţii când informaţia / instrucţiunea nu este înţeleasă imediat

-          exerciţii de elaborare de planuri de redactare / de prezentare

-          exerciţii de prezentare, relatare / (re)povestire, monolog, descriere, asociere, comparaţie, comentariu

-          dialoguri, discuţii, conversaţii dirijate sau libere, simulare, interviu, joc de rol, dezbatere,

-          exerciţii de completare de formulare în situaţii de viaţă cotidiene / situaţii profesionale specifice specializării

-          exerciţii de prezentare orală / redactare pe bază de plan

-          exerciţii de redactare: paragraf, rezumat, eseu structurat

-          exerciţii de redactare de texte funcţionale generale (CV, proces verbal, referat, cerere, raport, corespondenţă)

-          exerciţii de utilizare a unor materiale de referinţă pentru a verifica corectitudinea informaţiei şi limbii folosite

-          exerciţii de redactare în vederea acurateţei informaţiei şi limbajului: paragraf, rezumat etc.

-          proiecte individuale sau de grup

3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă

-          exerciţii în perechi / grup, joc de rol, simulări: dialoguri, conversaţii, discuţii, dezbateri

-          convorbiri telefonice, mesaje telefonice

-          exerciţii de solicitare a opiniilor interlocutorului şi de răspuns la acestea

-          exerciţii de confruntare de opinii şi puncte de vedere legate de domeniul de activitate

-          exerciţii de solicitare / oferire de clarificări / explicaţii când informaţia nu este clar înţeleasă

-          exerciţii de susţinere a unei prezentări (pe bază de materiale pregătite în prealabil), de raportare (formală şi informală)

-          exerciţii de construire / formulare a unei argumentări

-          exerciţii de lucru în grup:  formulare / ordonare / esenţializare a unor idei / enunţuri

-          exerciţii de construire şi realizare a unui interviu

-          exerciţii de reformulare, clarificare şi adaptare la context a discursului oral

-          exerciţii de adaptare a textului la context, la tipul de text, la subiect şi la cititorul intenţionat

-          proiecte de grup

4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare

-          exerciţii de operare cu informaţii din texte generale şi de specialitate (corelare, completare de tabele, ordonare în ordinea logică a desfăşurării unor evenimente etc.)

-          exerciţii de transfer de informaţie în şi din coduri non-lingvistice (grafice, scheme, imagini)

-          exerciţii de luare de notiţe

-          exerciţii de rezumare

-          exerciţii de traducere şi retroversiune           

-          exerciţii de reformulare şi transpunere în alt registru funcţional

-          exerciţii de transformare, oral şi în scris, a unui dialog / text dialogat în unul narativ

-          proiecte individuale sau de grup

IV. EVALUAREA

Evaluarea formativă, continuă şi regulată este implicită demersului pedagogic curent în orele de limbă modernă, permiţând atât profesorului cât şi elevului să cunoască nivelul de achiziţionare a competenţelor şi a cunoştinţelor, să identifice lacunele şi cauzele lor, să facă remedierile care se impun în vederea reglării procesului de învăţare-predare.

În scopul de a se asigura un grad cât mai mare de validitate a evaluării, probele de evaluare vor putea fi construite astfel încât să integreze elemente din două sau mai multe competenţe, pentru a modela cât mai aproape de realitate modul în care se realizează comunicarea.

Pentru a se realiza o evaluare cât mai completă a rezultatelor învăţării este necesar să se aibă în vedere, mai ales în evaluarea formativă continuă, evaluarea nu numai a produselor activităţii şi învăţării elevilor, ci şi a proceselor de învăţare, şi a competenţelor achiziţionate, a atitudinilor dezvoltate, precum şi a progresului elevilor. Este evident că modalităţile (metode, instrumente) tradiţionale de evaluare nu pot acoperi toată această paletă de rezultate şcolare care trebuie evaluate. În aceste condiţii, pentru a putea obţine cât mai multe date relevante privind învăţarea, este necesar ca pentru evaluare profesorii să facă apel şi la metode şi instrumente complementare de evaluare.

Pentru evaluarea formativă a achiziţiilor (în termeni cognitivi, afectivi şi performativi) elevilor, a competenţelor lor de comunicare şi inter-relaţionare şi a atitudinilor dezvoltate de aceştia, la orele de limbi moderne se recomandă utilizarea următoarelor metode şi instrumente:

§    Observarea sistematică (pe baza unei fişe de observare)

§    Tema de lucru (în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării

§    Proiectul

§    Portofoliul

§    Autoevaluarea

Mai jos sunt prezentate câteva repere şi sugestii pentru utilizarea proiectului şi portofoliului ca instrumente complementare de evaluare.

 

PROIECTUL  

Proiectul este o activitate complexă de învăţare care se pretează foarte bine a fi folosită şi ca instrument de evaluare, atât formativă, cât şi sumativă. Proiectul este o activitate individuală şi/sau în grup, dar sunt de preferat proiectele de grup deoarece încurajează cooperarea şi dezvoltă competenţe de lucru în echipă. Un avantaj important al proiectului este că dă posibilitatea elevilor de a lucra în ritm propriu, de a-şi folosi mai bine stilul propriu de învăţare şi permite învăţarea şi de la colegi.

Proiectul pune elevii în situaţia de a lua decizii, de a comunica şi negocia, de a lucra şi învăţa în cooperare, de a realiza activităţi în mod independent, de a împărtăşi celorlalţi cele realizate / învăţate, într-un cuvânt, îl ajută să participe direct la propria lui formare

Metoda proiectului presupune lucrul pe grupe şi necesită pregătirea profesorului şi a elevilor în ideea lucrului în echipă, prin cooperare, atât în clasă, cât şi în afara clasei.

Grupul poate fi alcătuit din două până la zece persoane în funcţie de mărimea clasei, natura obiectivelor şi experienţa participanţilor, dar un număr de patru-cinci participanţi reprezintă mărimea ideală pentru grupurile care au de îndeplinit obiective precise. Cu cât creşte numărul membrilor, cu atât scade posibilitatea participării efective la toate activităţile a fiecăruia, dar poate creşte complexitatea obiectivelor urmărite. Proiectele realizate de grupuri mari sunt de asemenea greu de monitorizat.

Proiectul este o activitate complexă care îi solicită pe elevi:

-          să facă o cercetare (investigaţie);

-          să realizeze proiectul propriu-zis (inclusiv un produs care urmează a fi prezentat: dosar tematic, ghid, pliant, ziar, afiş publicitar, carte, film, expoziţie, corespondenţă, spectacol / serbare etc.);

-          să elaboreze raportul final;

-          să facă prezentarea publică a proiectului.

Etapele realizării unui proiect sunt:

1.       Alegerea temei;

2.       Planificarea activităţii:

-          Stabilirea obiectivelor proiectului;

-          Alegerea subiectului în cadrul temei proiectului de către fiecare elev / grup;

-          Distribuirea responsabilităţilor în cadrul grupului;

-          Identificarea surselor de informare (manuale, proiecte mai vechi, cărţi de la bibliotecă, presă, persoane specializate în domeniul respectiv, instituţii, organizaţii guvernamentale etc.);

3.       Cercetarea propriu-zisă.

4.       Realizarea materialelor.

5.       Prezentarea rezultatelor cercetării şi/sau a materialelor create.

6.       Evaluarea (cercetării în ansamblu, a modului de lucru, a produsului realizat).

Deşi proiectul presupune un grad înalt de implicare a elevului în propria sa formare, aceasta nu are drept consecinţă non-angajarea profesorului. Dacă elevii urmează să-şi conceptualizeze, îndeplinească şi prezinte eficient proiectele, atunci ei au  nevoie de orientare, consiliere şi monitorizare discretă în toate fazele activităţii. Profesorul rămâne aşadar un factor esenţial al procesului, mai ales dacă proiectul este folosit şi ca instrument de evaluare a rezultatelor şcolare.

Sarcinile profesorului vizează organizarea activităţii, consilierea (dă sugestii privind surse sau proceduri) şi încurajarea participării elevilor; este esenţială neimplicarea sa în activitatea propriu-zisă a grupurilor de elevi (lăsând grupul să lucreze singur în cea mai mare parte a timpului), intervenţia sa fiind minimă şi doar atunci când este absolut necesară. Luarea de decizii pentru rezolvarea pe cont propriu  de către elevi a dificultăţilor întâmpinate constituie o parte importantă a învăţării prin proiect. Este însă la fel de important să se evite ca elevii să fie puşi în situaţia de a avea eşecuri majore, căci eşecul are o importantă influenţă negativă asupra învăţării. Asigurarea şi evidenţierea succesului (chiar dacă este vorba de succese mici sau parţiale!) fiecăruia dintre elevi este una dintre sarcinile importante ale profesorului.

Este foarte important ca instrucţiunile emise de profesor să fie clare, specifice şi să conţină şi o limită de timp pentru îndeplinirea obiectivelor. Este foarte eficient să se scrie instrucţiunile pe tablă, foi de hârtie şi să se precizeze rolurile în grup (de ex. secretar – scrie ideile emise de participanţi; mediator – asigură participarea tuturor membrilor grupului la discuţii; cronometror – urmăreşte încadrarea în limitele de timp stabilite; raportor – prezintă întregii clase concluziile grupului).

Esenţa proiectului constă:

1.       Într-un scop concret care să permită folosirea limbii străine pentru comunicare în contexte autentice;

2.       Într-o responsabilitate comună a elevilor şi a profesorului în planificare şi execuţie;

3.       Într-o sarcină concretă în care activităţile lingvistice şi activităţile practice (scrisul, tipărirea, pictarea, decuparea etc.) se întrepătrund;

4.       Într-o utilizare autonomă a unor mijloace auxiliare (costume, computer, aparat foto, microfon, cameră de luat vederi, dicţionare, scrisori, creioane, foarfece etc.)

5.       În dobândirea unei experienţe concrete, practice extinsă dincolo de clasă.

Evaluarea cu ajutorul proiectului. Elevii pot fi notaţi pentru modul de lucru, pentru modul de prezentare şi / sau  pentru produsul realizat. 

Activitatea în proiect a elevilor poate fi evaluată pe cinci dimensiuni:

1)      operarea cu fapte, concepte, deprinderi rezultate din învăţare (dacă cerinţa este ca elevii să-şi elaboreze proiectul pe baza cunoştinţelor şi înţelegerii dobândite în şcoală, ei au ocazia astfel să-şi selecteze şi să decidă ce date, fapte, concepte, deprinderi doresc să includă în proiect);

2)      competenţele de comunicare – se pot urmări toate categoriile de competenţe de comunicare atât pe perioada elaborării proiectului, cât şi la prezentarea acestuia (proiectele oferă elevilor ocazii de comunicare cu un public mai larg: cu profesorii, cu alţi adulţi şi colegi într-un efort de colaborare şi, nu în ultimul rând, cu ei înşişi);

3)      calitatea muncii (sunt examinate în mod obişnuit inovaţia şi imaginaţia, judecata şi tehnica estetică, execuţia şi realizarea, dezvoltarea unui proiect pentru a pune în lumină un anumit concept);

4)      reflecţia (capacitatea de a se distanţa faţă de propria lucrare, de a avea permanent în vedere obiectivele propuse, de a evalua progresul făcut şi de a face rectificările necesare). Elevul ajunge cu timpul să interiorizeze aceste practici astfel încât ajunge la performanţa de a-şi aprecia singur munca. In plus, când elevul continuă să creeze într-un anumit gen, se familiarizează cu criteriile acestuia şi învaţă progresiv să gândească în acel domeniu.

5)      produsul proiectului – în măsura în care se face evaluarea competenţelor elevului aşa cum sunt ele materializate în produs, şi nu aspecte ale proiectului nerelevante pentru învăţarea care se doreşte a fi evaluată.

Evaluatorul este interesat şi de alte două aspecte: profilul individual al elevului (ceea ce evidenţiază proiectul în domeniul capacităţilor cognitive şi al stilului de învăţare ale elevului) şi, respectiv, modul în care elevul s-a implicat în  comunicarea şi cooperarea nu numai cu alţi elevi, dar şi cu profesori, persoane din exterior, precum şi folosirea judicioasă de către acesta a diferitelor resurse (bibliotecă, internet).

Experienţa a arătat că proiectele pot servi foarte bine mai multor scopuri: ele angajează elevii pe o perioadă de timp semnificativă, determinându-i să conceapă schiţe, să le revizuiască şi să reflecteze asupra lor; pe baza lor se dezvoltă relaţii interpersonale, cooperare; oferă oportunităţi de comunicare şi utilizare a limbii moderne în contexte autentice; oferă o ucenicie pentru tipul de muncă ce va fi desfăşurată după încheierea şcolii; permit elevilor să-şi descopere “punctele forte” şi să le pună în valoare: mobilizează un sentiment al implicării, generând o puternică motivaţie interioară; şi, probabil, lucrul cel mai important, constituie un cadru propice în care elevii pot demonstra înţelegerea şi competenţele dobândite prin parcurgerea curriculumului şcolar.

 

PORTOFOLIUL PENTRU LIMBI MODERNE este un document sau o culegere structurată de documente în care fiecare titular (elev / persoană care studiază limbi străine) poate să reunească de-a lungul anilor şi să prezinte într-un mod sistematic calificativele, rezultatele şi experienţele pe care le-a dobândit în învăţarea limbilor precum şi eşantioane din lucrări personale. Ca exemplu ar putea fi luat ”Portofoliul European al Limbilor”, EAQUALS – ALTE.

La baza portofoliului se află două obiective majore:

-     motivarea elevului (celui care învaţă) prin recunoaşterea eforturilor sale şi diversificarea studierii limbilor la toate nivelurile de-a lungul întregii vieţi;

-     prezentarea competenţelor lingvistice şi culturale dobândite (achiziţionate)

Conceput ca un document personal în care elevul poate să înscrie calificativele şi experienţele sale lingvistice, portofoliul conţine trei părţi:

-     un paşaport (carnet) care atestă calificările formale naţionale;

-     biografie lingvistică ce descrie competenţele atinse în domeniul limbilor străine şi experienţa de învăţare. Se utilizează scări de evaluare şi autoevaluare care se regăsesc în cadrul european comun de referinţă;

-     un dosar care conţine alte materiale cu privire la procesul de învăţare, obiectivele fixate de titular, «carnetul de bord», cu notaţiile privind experienţele de învăţare, eşantioane din lucrări personale şi / sau documente.

”Portofoliul European al Limbilor” ar putea fi folosit ca model pentru elaborarea portofoliilor elevilor. În acest caz, dosarul care ar face parte din portofoliul lingvistic al elevului ar putea conţine documente cum ar fi:

-     o listă cu texte literare sau de altă natură citite într-o limbă străină (sub formă imprimată sau electronică);

-     o listă de texte prezentate audio-vizual, ascultate / văzute (emisiuni de radio / TV, filme, casete audio-video, CD-ROM-uri etc.);

-     interviuri scrise sau pe casetă audio, integrale sau secvenţe;

-     răspunsuri la chestionare, interviuri;

-     proiecte / părţi de proiecte realizate;

-     traduceri;

-     fotografii, ilustraţii, pliante, afişe publicitare, colaje, machete, desene, caricaturi (reproduceri / creaţii personale);

-     texte literare (poezii, fragmente de proză);

-     lucrări scrise curente / teste;

-     compuneri / creaţii literare personale;

-     contribuţii personale la reviste şcolare;

-     extrase din presă şi articole redactate pe o temă dată;

-     corespondenţă care implică utilizarea unei limbi străine.

Portofoliul se realizează prin acumularea în timp, pe parcursul şcolarităţii, a acelor documente considerate relevante pentru competenţele deţinute şi pentru progresul înregistrat de elev.

Dosarul va prezenta la început o listă cu documentele existente, organizată fie tematic, fie tematic şi cronologic. Documentele dosarului se acumulează fie la cererea profesorului, fie la dorinţa elevului (care va include acele documente pe care le consideră ca fiind semnificative pentru propriul progres) şi vor fi alese astfel încât să arate etapele în evoluţia elevului.

Portofoliul permite elevului:

-          să-şi pună în evidenţă achiziţiile lingvistice;

-          să-şi planifice învăţarea;

-          să-şi monitorizeze progresul

-          să ia parte activ la propriul proces de învăţare.

Portofoliul permite profesorului:

-          să înţeleagă mai bine obiectivele şi nevoile elevului;

-          să negocieze obiectivele învăţării şi să stimuleze motivaţia;

-          să programeze învăţarea;

-          să evalueze progresul şi să propună măsuri şi acţiuni de remediere unde (şi dacă) este nevoie

-          să evalueze activitatea elevului în ansamblul ei.

 

Profesorul poate proiecta un portofoliu în raport de obiectivele / competenţele din Curriculumul Naţional şi de situaţia în care îl va utiliza. Perioada de realizare a portofoliului de către elev va fi mai îndelungată şi îi va fi adusă la cunoştinţă.

 


[1] Common European Framework of Reference for Languages: learning, teaching, assessment, Council for Cultural Co-operation of the Council of Europe, http://culture.coe.int/lang

[2] Vezi Implementation of “Education & Training 2010” programme, Working group on Basic skills, foreign language teaching and entrepreneurship; Report November 2003, Annex 2, nota 24, pp. 48-58.

[3] Programele şcolare pentru ora din curriculumul diferenţiat (CD)  al specializării matematică-informatică, din cadrul filierei vocaţionale, profil militar M.Ap.N. au regim separat.

[4] Competenţele specifice şi elementele din rubrica „Forme de prezentare a conţinuturilor TC” sunt obligatorii pentru toate specializările din cadrul filierelor teoretică şi vocaţională, care au prevăzute 2 ore/ săpt. de limba modernă 1 în trunchiul comun (TC).

[5] Competenţele specifice şi elementele din rubrica „Forme de prezentare a conţinuturilor CD”, marcate prin asterisc (*) şi corp de literă cursiv se adaugă celor din trunchiul comun şi sunt obligatorii numai pentru specializările  filologie (filiera teoretică, profil umanist) şi ştiinţe sociale (filiera vocaţională, profil militar M.A.I.), care au prevăzută 1 oră/ săpt. de limba modernă 1 în curriculumul diferenţiat (CD).

[6] Competenţele specifice şi elementele din rubrica „Forme de prezentare a conţinuturilor TC” sunt obligatorii pentru toate specializările de la filierele teoretică şi vocaţională, care au prevăzute 2 ore/ săpt. de limba modernă 2 în trunchiul comun.

[7] Competenţele specifice şi elementele din rubrica „Forme de prezentare a conţinuturilor CD”, marcate prin asterisc (*) şi corp de literă cursiv se adaugă celor din TC şi sunt obligatorii numai pentru specializarea filologie (filiera teoretică, profil umanist) care are prevăzută 1 oră/ săpt. de limba modernă 2 în curriculumul diferenţiat (CD).

[8] Competenţele specifice şi elementele din rubrica „Forme de prezentare a conţinuturilor TC” sunt obligatorii pentru toate specializările din cadrul filierelor teoretică şi vocaţională, care au prevăzute 2 ore/ săpt. de limba modernă 1 în trunchiul comun (TC).

[9] Competenţele specifice şi elementele din rubrica „Forme de prezentare a conţinuturilor CD”, marcate prin asterisc (*) şi corp de literă cursiv se adaugă celor din trunchiul comun şi sunt obligatorii numai pentru specializările  filologie (filiera teoretică, profil umanist) şi ştiinţe sociale (profil militar M.A.I.), care au prevăzută 1 oră/ săpt. de limba modernă 1 în curriculumul diferenţiat (CD).

[10] Competenţele specifice şi elementele din rubrica „Forme de prezentare a conţinuturilor TC” sunt obligatorii pentru filierele teoretică şi vocaţională, toate specializările, care au prevăzute 2 ore/ săpt. de limba modernă 2 în trunchiul comun (TC).

[11] Competenţele specifice şi elementele din rubrica „Forme de prezentare a conţinuturilor CD”, marcate prin asterisc (*) şi corp de literă cursiv se adaugă celor din TC şi sunt obligatorii numai pentru specializarea filologie (filiera teoretică, profil umanist) care are prevăzută 1 oră/ săpt. de limba modernă 2 în curriculumul diferenţiat (CD).  

[12] Se va avea în vedere timpul cât elevii lucrează efectiv la rezolvarea a diverse sarcini de învăţare / de lucru pe parcursul orei.

[13] Pentru detalii, se recomandă a se consulta “Ghid metodologic – aria Limbă şi comunicare, liceu”, MEC, CNC, Bucureşti, 2002.

[14] Pentru detalii, se recomandă a se consulta “Ghid metodologic – aria curriculară Limbă şi comunicare. Liceu”, MEdC, CNC, Bucureşti, 2002.

 

 

 

Daca va place site-ul nostru recomandati-ne pe Google ! Va multumim !

Articole care va pot interesa:

 

Glume in limba engleza (traduse)

Lista verbelor neregulate in engleza

Translator Englez Roman

Translator Roman  Englez

Cum se invata limba engleza

Dictionar englez roman

Concordanta timpurilor in engleza

Verbul in engleza

Adjectivul in engleza

Adverbul in engleza

Pronumele in engleza

Numeralul in engleza

Vorbirea directa si indirecta

Exprimarea opiniei in limba engleza

Conjugarea verbelor in engleza

Exercitii cu timpurile verbelor in engleza (cu explicatii)

Informatii despre testul TOEFL

Verbele modale in engleza

Infinitivul si gerunziul in engleza

Proverbe si zicatori in engleza traduse

 

Majoritatea acestor articole sunt preluate din sectiunea de gramatica engleza. Speram ca articolele sa fie pe intelesul dumneavoastra.

Limba engleza > Programa scolara la limba engleza - Clasa a XI-a si a XII-a - ciclul superior al liceului
Academia de Engleza : Programa scolara la limba engleza - Clasa a XI-a si a XII-a - ciclul superior al liceului
  GRAMATICA   |   EXERCITII    |   CONVERSATII   |   DICTIONAR ENGLEZ ROMAN    |   TRANSLATOR   |   MEDITATII    |   FORUM
 
   Copyright (c) 2009-2015 Academia-de-engleza.ro  |  Conditiile de folosire ale site-ului Academia-de-engleza.ro se gasesc in meniul principal la sectiunea "FAQ".